REGULAMENT DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE

INSTITUŢIA PREFECTULUI-JUDEŢUL MEHDINŢI

Se aprobă,
PREFECT
ing. Sevastian BÂZOI

CAP. 1

Dispoziţii generale

ART. 1

(1)Instituţia Prefectului-judeţul Mehedinţi, denumită în continuare instituţie, este instituţie publică cu personalitate juridică, patrimoniu şi buget propriu care este organizată şi funcţionează potrivit prevederilor Constituţiei României, Legii nr.340/2004 privind instituţia Prefectului, astfel cum a fost modificată şi completată prin O.U.G. nr.179/2005, Legea nr.181/2006 şi Legea nr.262/2007, Legii nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, Legii nr.53/2003-Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr.7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, republicată, Legii nr.477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice, H.G. nr.460/2006 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr.340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, precum şi a altor acte normative.

(2) Rolul Instituţiei Prefectului este de a îndeplini atribuţiile si prerogativele conferite prefectului prin Constituţie, legea privind instituţia prefectului si alte acte normative.

(3) Instituţia Prefectului judeţul-Mehedinţi îşi are sediul, denumit Prefectură, în Palatul Administrativ situat în municipiul Drobeta Turnu Severin, str.Traian nr.89.

ART. 2

Regulamentul de organizare si funcţionare a Instituţiei Prefectului-judeţul Mehedinţi, denumit în continuare regulament, stabileşte structura organizatorică, atribuţiile conducerii instituţiei prefectului, serviciilor şi compartimentelor de specialitate, funcţionarea instituţiei, serviciul de permanenţă la sediul instituţiei şi statutul personalului instituţiei.

ART. 3

Prevederile regulamentului sunt în conformitate cu dispoziţiile H.G. nr.460/2006 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr.340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului,  ale reglementarilor legale aplicabile funcţionarilor publici, funcţionarilor publici cu statut special şi personalului angajat cu contract individual de muncă.

CAP.2

Structura organizatorică a instituţiei 

SECŢIUNEA 1

Conducerea instituţiei-prefectul şi subprefecţii

ART. 4

Prefectul şi subprefecţii fac parte din categoria înalţilor funcţionari publici.

Activitatea prefectului se întemeiază pe principiile:

a) legalităţii, imparţialităţii şi obiectivităţii;

b) transparenţei şi liberului acces la informaţiile de interes public;

c) eficienţei;  

d) responsabilităţii;  

e) profesionalizării; 

f) orientării către cetăţean.

Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local şi garantul respectării legii şi a ordinii publice la nivel local.

ART. 5

Pentru îndeplinirea atribuţiilor şi prerogativelor care îi revin potrivit legii, prefectul este ajutat de 2 subprefecţi.

SECŢIUNEA a 2-a

Structurile de specialitate

ART. 6

(1) Structura organizatorică a instituţiei prefectului se aprobă de prefect pe baza structurii-cadru de organizare a instituţiei prefectului prevăzută în anexa nr.1 la H.G. nr.460/2006.

(2) Structurile de specialitate ale instituţiei prefectului, se pot organiza, în condiţiile legii, prin ordin al prefectului, la nivel de direcţii, servicii şi birouri, după caz, în funcţie de specificul fiecărei activităţi.

(3) Personalul din cadrul instituţiei prefectului este format din funcţionari publici, funcţionari publici cu statut special şi personal contractual.

(4) Numirea, respectiv încadrarea, precum şi modificarea, suspendarea şi încetarea raporturilor de serviciu, respectiv a raporturilor de muncă ale personalului din cadrul instituţiei prefectului se efectuează prin ordin al prefectului în condiţiile legii.   

(5)Numirea, modificarea, suspendarea şi încetarea raporturilor de serviciu ale subprefecţilor se efectuează în condiţiile legii.

(6) Numărul maxim de posturi şi structura posturilor aferente instituţiei prefectului se stabilesc anual prin ordin al ministrului internelor şi reformei administrative, cu încadrarea în numărul maxim de posturi şi în structura posturilor aprobate de Ministerul Internelor şi Reformei Administrative.  

ART. 7

În subordinea prefectului se organizează si funcţionează:

a) corpul de control al prefectului;

b) cancelaria prefectului;

c) audit intern;

d) colegiul prefectural;

e) activitatea financiar contabilă, resurse umane şi administrativ;

f)oficiul prefectural Baia de Aramă.

ART. 8

La Corpul de control al prefectului funcţionează personal încadrat în condiţiile legii.

ART. 9

(1) În cadrul instituţiei prefectului se organizează şi funcţionează cancelaria prefectului.

(2) Cancelaria prefectului este un compartiment organizatoric distinct, care cuprinde următoarele funcţii de execuţie de specialitate specifice: directorul cancelariei, 2 consilieri, un consultant şi secretarul cancelariei.

(3) Personalul din cadrul cancelariei prefectului este numit sau eliberat din funcţie de către prefect.

(4) Personalul din cadrul cancelariei prefectului îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract individual de munca încheiat, în condiţiile legii, pe durata exercitării funcţiei publice de către înaltul funcţionar public.

(5) Activitatea cancelariei prefectului este coordonata de director, care răspunde în faţa prefectului în acest sens.

(6) Salarizarea personalului din cadrul cancelariei prefectului se face potrivit anexei nr.I-<LLNK 12005     9130 303   0 50>cap.I lit.B-la Ordonanta Guvernului nr.9/2005 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2005 personalului bugetar salarizat potrivit <LLNK 12000    24180 301   0 46>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr.24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar şi personalului salarizat potrivit anexelor nr.II şi III la <LLNK 11998   154 10 201   0 18>Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupa funcţii de demnitate publica, aprobată cu modificări prin <LLNK 12005   112 10 201   0 18>Legea nr.112/2005, cu modificările ulterioare.

ART. 10

Auditul intern este organizat şi se desfăşoară în directa subordonare a prefectului, potrivit legii.

ART. 11

Serviciile şi compartimentele din structura de organizare a Instituţiei Prefectului sunt:

a) Serviciul integrare europeană şi cooperare internaţională, dezvoltare economică şi monitorizarea serviciilor publice deconcentrate, în cadrul căruia funcţionează compartimentul pentru integrare europeană şi cooperare internaţională şi compartimentul dezvoltare economică şi conducerea serviciilor publice deconcentrate;

b) Serviciul, financiar contabilitate, resurse umane şi administrativ în cadrul căruia funcţionează compartimentul financiar contabil şi compartimentul resurse umane şi administrativ;

c) Serviciul verificarea legalităţii, a aplicării actelor normative şi contencios administrativ în cadrul căruia funcţionează compartimentul verificarea legalităţii şi contencios administrativ şi compartimentul pentru urmărirea aplicării actelor cu caracter reparatoriu;

d) Serviciul public comunitar pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple;

e) Serviciul public comunitar regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor;

f) Compartimentul comunicare şi relaţii publice.

CAP.3

Atribuţiile prefectului, subprefecţilor şi structurilor de specialitate ale instituţiei prefectului

SECŢIUNEA 1

Atribuţiile prefectului

ART. 12

Prefectul conduce instituţia şi serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul judeţului, exercitându-şi autoritatea si competenţa prevăzute de lege, îndeplinind, în calitate de reprezentant al Guvernului următoarele atribuţii principale:

a) asigură, la nivelul judeţului, aplicarea şi respectarea Constituţiei, a legilor, a  ordonanţelor şi a hotărârilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum şi a ordinii publice;

b) acţionează pentru realizarea în judeţ a obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare si dispune măsurile necesare pentru îndeplinirea lor, în conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce îi revin, potrivit legii;

c) acţionează pentru menţinerea climatului de pace socială şi a unei comunicări permanente cu toate nivelurile instituţionale şi sociale, acordând o atenţie constantă prevenirii tensiunilor sociale; 

d) colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale pentru determinarea priorităţilor de dezvoltare teritorială;

e) verifică legalitatea actelor administrative ale consiliului judeţean, ale consiliului local sau ale primarului;

f) asigură, împreuna cu autorităţile si organele abilitate, ducerea la îndeplinire, în condiţiile stabilite prin lege, a măsurilor de pregătire şi intervenţie pentru situaţii de urgenţă;

g) dispune în calitate de preşedinte al Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, măsurile care se impun pentru prevenirea şi gestionarea acestora şi foloseşte în acest sens sumele special prevăzute în bugetul propriu cu această destinaţie;

h)utilizează în calitate de şef al protecţiei civile, fondurile special alocate de la bugetul de stat şi baza logistică de intervenţie în situaţii de criză, în scopul desfăşurării în bune condiţii a acestei activităţi;

i) dispune măsurile corespunzătoare pentru prevenirea infracţiunilor si apărarea drepturilor şi a siguranţei cetăţenilor, prin organele legal abilitate;

j) asigură realizarea planului de măsuri pentru integrare europeană;

k) dispune măsuri de aplicare a politicilor naţionale hotărâte de Guvern şi a politicilor de integrare europeană;

l) hotărăşte în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu instituţii similare din ţară şi din străinătate, în vederea promovării intereselor comune;  

m) exercita in exclusivitate capacitatea juridica de drept public a instituţiei prefectului;

n)asigura folosirea, în condiţiile legii, a limbii materne în raporturile dintre cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale şi serviciile publice deconcentrate în unităţile administrativ-teritoriale în care aceştia au o pondere de peste 20%

Printre atribuţiile îndeplinite de prefect se numără şi următoarele: 

a) prezintă anual Guvernului un raport asupra stadiului realizării sarcinilor ce îi revin potrivit programului de guvernare, precum şi în legătură cu verificarea exercitată asupra legalităţii actelor autorităţilor administraţiei publice locale.

b) aprobă Programele şi strategiile generale şi sectoriale de dezvoltare economico-socială a judeţului Mehedinţi, Planul de acţiuni pentru realizarea obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare, Planul judeţean de măsuri pentru integrare europeană şi amplificarea relaţiilor externe;

c) prezintă Guvernului, prin Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, raportul anual privind starea generală economico-socială a judeţului Mehedinţi;

d) coordoneză şi îndrumă Corpul de control, Cancelaria prefectului, Auditul intern şi activitatea financiar contabilă, resurse umane şi administrativ;

e) exercită activitatea de ordonator terţiar de credite;

f) semnează rapoartele, recomandările, proiectele de acte normative, răspunsurile la petiţii, precum şi orice alte acte necesare bunei desfăşurări a activităţii instituţiei prefectului;

g) mediază divergenţele apărute între serviciile publice deconcentrate şi autorităţile publice locale;

h) examinează, împreună cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi celorlalte organe centrale şi cu autorităţile administraţiei publice locale şi judeţene, stadiul de execuţie a unor lucrări şi acţiuni care se derulează în comun;

i) aprobă organigrama instituţiei, statul de funcţii si fişa postului pentru personalul din instituţie;

j) aprobă organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul instituţiei;

k) aprobă pentru personalul din competenta:

-angajarea, promovarea şi încetarea raporturilor de serviciu/desfacerea contractelor de munca ale salariaţilor şi respectiv eliberarea sau destituirea din funcţie a funcţionarilor publici, în condiţiile legii;

-modificarea raporturilor de serviciu prin delegare, detaşare, mutare, transfer şi exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice de conducere, în condiţiile legii;

-suspendarea raportului de serviciu în condiţiile legii;

-acordarea si retragerea salariului de merit, precum şi acordarea/suspendarea indemnizaţiei de conducere;

l)avizează calificativele acordate personalului  contractual al instituţiei în cadrul procedurii anuale de evaluare a îndeplinirii criteriilor de performanţă şi contrasemnează rapoartele de evaluare ale funcţionarilor publici de conducere;

m)aprobă deplasările personalului în străinătate;

n)îndrumă şi coordonează programul de pregătire şi formare profesională a funcţionarilor publici;

o)aprobă planificarea şi efectuarea concediilor anuale de odihnă;

p)stabileşte şi aprobă programul de audienţe;

r) stabileşte măsurile pentru aplicarea prevederilor legale cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal;

s)întocmeşte raportul asupra activităţii referitoare la protecţia datelor personale, în condiţiile Directivei Parlamentului European si Consiliului Uniunii Europene 95/46;

ş)avizarea proiectului de buget şi a situaţiilor financiare privind execuţia bugetară ale serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului şi înaintarea acestora conducătorului instituţiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat;

t)poate verifica măsurile întreprinse de primar sau de preşedintele consiliului judeţean în calitatea lor de reprezentanţi ai statului în unitatea administrativ-teritorială şi poate sesiza organele competente în vederea stabilirii măsurilor necesare, în condiţiile legii;

ţ)poate propune miniştrilor şi conducătorilor celorlalte organe ale administraţiei publice centrale organizate la nivelul judeţului, sancţionarea conducătorilor serviciilor publice deconcentrate din subordinea acestora;

u)convocarea Colegiului prefectural cel puţin o dată pe lună şi oricând se consideră necesar;

v) poate solicita primarului sau preşedintelui consiliului judeţean, după caz, convocarea unei şedinţe extraordinare a consiliului local, sau a consiliului judeţean, în cazuri care necesită adoptarea unor măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea, sau înlăturarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizotiilor, precum şi pentru apărarea ordinii şi liniştii publice, iar în caz de forţă majoră şi de maximă urgenţă pentru rezolvarea intereselor locuitorilor unităţilor administrativ-teritoriale, poate solicita convocarea de îndată a consiliului local sau a consiliului judeţean;      

Prefectul îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege şi de celelalte acte normative, precum şi însărcinările stabilite de Guvern.

ART. 13

În exercitarea atribuţiilor legate de activitatea instituţiei prefectul emite ordine cu caracter individual sau normativ, în condiţiile legii.

ART. 14

În calitate de reprezentant al Guvernului pe plan local, prefectul asigură legătura operativă dintre fiecare ministru, respectiv conducător al organului administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului şi conducătorul serviciului public deconcentrat din subordinea acestuia.

ART. 15

(1) Miniştrii şi conducătorii celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului pot delega prefectului unele atribuţii de conducere şi control precum:

a) verificarea modului de utilizare a fondurilor publice alocate serviciilor publice deconcentrate;

b) verificarea modului de realizare a obiectivelor cuprinse în strategiile sectoriale;

c) analizarea modului de realizare a acţiunilor cu caracter interministerial care au ca scop creşterea calităţii serviciilor publice;

d) organizarea unor achiziţii publice prin programe comune mai multor servicii publice deconcentrate din judeţ;

e) reprezentarea în faţa instanţelor judecătoreşti, în cazul în care serviciile publice deconcentrate din subordine nu pot fi mandatate;

f) alte atribuţii stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat.

(2) La solicitarea Secretariatului General al Guvernului sau a Cancelariei Primului-Ministru, după caz, prefectul asigură, prin consilierii juridici ai instituţiei prefectului, reprezentarea Guvernului sau a primului-ministru în faţa instanţelor judecătoreşti.   

SECŢIUNEA a 2-a

Atribuţiile subprefecţilor

ART. 16

Subprefecţii îndeplinesc, în numele prefectului, atribuţii în domeniul conducerii serviciilor publice deconcentrate, al conducerii operative a instituţiei prefectului, precum şi alte atribuţii prevăzute de lege ori sarcini date de Ministerul Internelor şi Reformei Administrative sau de către prefect.

ART. 17

(1)Subprefecţii au următoarele atribuţii principale:

1.cu privire la exercitarea, în numele prefectului, a conducerii serviciilor publice:

a)analizarea activităţii desfăşurate de serviciile publice deconcentrate, de serviciul public comunitar regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor şi elaborarea de propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii acestora, pe care le înaintează prefectului;

b)examinarea, împreună cu conducătorii serviciilor publice deconcentrate şi cu autorităţile administraţiei publice locale, a stadiului de execuţie a unor lucrări şi acţiuni care se derulează în comun;

c)consultarea conducătorilor serviciilor publice deconcentrate cu privire la ordinele prefectului prin care se stabilesc măsuri cu caracter tehnic sau de specialitate, potrivit legii;

d)asigurarea transmiterii ordinelor prefectului având ca obiect stabilirea de măsuri cu caracter tehnic sau de specialitate către conducătorul instituţiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat, prin grija personalului din cadrul instituţiei prefectului;

e)asigurarea examinării proiectelor bugetelor, precum şi a situaţiilor financiare privind execuţia bugetară întocmite de serviciile publice deconcentrate, conform procedurii stabilite, după caz, prin ordin al ministrului ori al conducătorului organului administraţiei publice centrale organizat la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, în vederea emiterii avizului prefectului;

f)întocmirea proiectului regulamentului de funcţionare a colegiului prefectural, cu respectarea prevederilor regulamentului-cadru;

g)dispunerea măsurilor în vederea organizării şedinţelor colegiului prefectural, stabilirea, după consultarea conducătorilor serviciilor publice deconcentrate, a ordinii de zi şi a listei invitaţiilor, pe care le înaintează prefectului;

h)urmărirea modului de îndeplinire a hotărârilor luate în cadrul colegiului prefectural, prin grija secretariatului colegiului prefectural, şi formularea de propuneri în cazul nerespectării acestora, pe care le înaintează prefectului;

i)gestionarea şi urmărirea măsurilor dispuse de către prefect în calitate de preşedinte al comitetului judeţean pentru situaţii de urgenta, precum şi a hotărârilor luate în cadrul comitetului judeţean pentru situaţii de urgenta;

2. cu privire la conducerea operativă a instituţiei prefectului:

a)asigurarea conducerii operative a instituţiei prefectului, cu excepţia cancelariei prefectului;

b)elaborarea proiectului regulamentului de organizare şi funcţionare a instituţiei prefectului, pe care îl supune spre aprobare prefectului;

c)asigurarea elaborării proiectului ordinului prefectului privind înfiinţarea şi organizarea oficiilor prefecturale şi transmiterea acestuia către Ministerul Internelor şi Reformei Administrative;

d)asigurarea transmiterii către persoanele interesate a ordinelor prefectului cu caracter individual;

e)primirea, distribuirea corespondentei şi urmărirea rezolvarii acesteia în termenul legal;

f)elaborarea de studii şi rapoarte cu privire la aplicarea actelor normative în vigoare, pe care le prezintă prefectului;

g)asigurarea transmiterii ordinelor prefectului cu caracter normativ către Ministerul  Internelor şi Reformei Administrative, precum şi publicarea în monitorul oficial al judeţului;

h)îndrumarea metodologică a secretarilor unităţilor administrativ-teritoriale şi ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, cu excepţia secretarului general al judeţului;

i)gestionarea şi urmărirea îndeplinirii măsurilor dispuse de către prefect cu privire la realizarea sarcinilor rezultate din actele normative în vigoare;

j)stabilirea şi urmărirea modului de realizare a fluxului de informare-documentare în domeniile de activitate specifice instituţiei prefectului;

k)înaintarea către prefect de propuneri cu privire la organizarea şi desfăşurarea circuitului legal al lucrărilor, informarea documentara, primirea şi soluţionarea petiţiilor, precum şi la arhivarea documentelor;

l)acordarea de consultanţa autorităţilor administraţiei publice locale privind proiectele acordurilor de colaborare, cooperare, asociere, înfrăţire şi aderare, iniţiate de acestea;

m)verificarea documentaţiei şi aplicarea apostilei pe actele oficiale administrative întocmite pe teritoriul României, care urmează sa producă efecte juridice pe teritoriul unui stat semnatar al Convenţiei cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin <LLNK 11999    66130 301   0 32>Ordonanţa Guvernului nr.66/1999, aprobată prin <LLNK 12000    52 10 201   0 17>Legea nr.52/2000, cu modificările ulterioare;

n)aprobarea eliberării de extrase sau copii de pe acte din arhiva instituţiei prefectului, cu excepţia celor care conţin informaţii clasificate ca secrete de stat sau de serviciu;

o)asigurarea secretariatului comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, în calitate de secretar al comisiei judeţene;

p)exercitarea atribuţiilor rezultate ca urmare a aplicării actelor normative cu caracter reparatoriu şi convocarea în şedinţe lunare a comisiilor care au ca obiect punerea în aplicare a acestor legi.

q)analizarea activităţii desfăşurate de serviciul public comunitar pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple şi elaborarea de propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii acestuia, pe care le înaintează prefectului.

(3)Ordinele prefectului sunt contrasemnate de către subprefectul care are sarcina de a le pune în aplicare.

(4)Atribuţiile susmenţionate care revin fiecărui subprefect se stabilesc prin ordin al prefectului.

(5)În lipsa prefectului, atribuţiile acestuia se asigura de către subprefectul desemnat prin ordin al prefectului.

SECŢIUNEA a 3-a

Atribuţiile structurilor de specialitate ale instituţiei prefectului

ART. 18

Corpul de control al prefectului are următoarele atribuţii:

a) desfăşoară, în condiţiile legii, activitatea de verificare, sprijin şi îndrumare în ceea ce priveşte sfera de competenţă a prefectului;

b) în exercitarea atribuţiilor ce îi revin, corpul de control al prefectului colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale şi instituţiile publice competente;

c) verifică sesizările adresate prefectului în care soluţionarea problemelor implică un grad ridicat de dificultate;

d) ca urmare a acţiunilor întreprinse, întocmeşte rapoarte pe care le comunică prefectului;

e) aduce la cunoştinţa prefectului cazurile de nerespectare a legii semnalate de mass-media, autorităţi, instituţii publice şi cetăţeni şi propune organizarea de controale pentru verificarea aspectelor de încălcare a legii.

ART. 19

(1)Cancelaria prefectului are următoarele atribuţii principale:

a) asigurarea condiţiilor necesare desfăşurării şedinţelor de lucru ale prefectului;

b) analizarea datelor oferite de sondaje, statistici, studii şi informarea prefectului şi a subprefecţilor cu privire la principalele probleme şi tendinţe ale mediului social şi economic din judeţ, respectiv din municipiul Bucureşti;

c) organizarea întâlnirilor prefectului cu reprezentanţii locali ai societăţii civile, ai sindicatelor, ai patronatelor şi ai partidelor politice;

d) elaborarea sintezelor mass-media pentru informarea rapida şi corecta a prefectului şi a subprefecţilor;

e) organizarea, la solicitarea prefectului, a evenimentelor de natura sa informeze opinia publică şi mass-media cu privire la acţiunile prefectului;

f) asigurarea realizării, întreţinerii şi actualizării site-ului oficial al instituţiei prefectului;

g) punerea la dispoziţia mijloacelor de informare în masa a informaţiilor destinate opiniei publice, în vederea cunoaşterii exacte a activităţii prefectului, prin informări şi conferinţe de presa organizate lunar sau ori de câte ori este nevoie;

h) realizarea documentării necesare în vederea elaborării raportului semestrial al prefectului referitor la stadiul îndeplinirii obiectivelor cuprinse în Strategia guvernamentală de îmbunătăţire a situaţiei romilor.

(2)Prefectul poate stabili prin ordin şi alte atribuţii pentru personalul din cadrul cancelariei prefectului.        

ART. 20

Auditorul intern exercită următoarele atribuţii principale:

a)efectuează activităţi de audit public intern, pentru a evalua dacă sistemele de management financiar şi control din cadrul instituţiei sunt transparente şi conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate;

b)elaborează proiectul planului anual de audit public intern şi îl transmite prefectului spre aprobare;

c)auditează, cel puţin o data la 3 ani, angajamentele bugetare si legale din care derivă direct sau indirect obligaţiile de plată, plăţile asumate prin angajamentele bugetare şi legale, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, alocarea creditelor bugetare, sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia, sistemul de luare a deciziilor, sistemele de conducere si control, precum si riscurile asociate unor astfel de sisteme, etc.;

d)raportează periodic asupra constatărilor, concluziilor şi recomandărilor rezultate din activităţile sale de audit;

e)elaborează raportul anual al activităţii de audit public intern;

f)în cazul constatării unor iregularităţi sau posibile prejudicii, raportează imediat prefectului;

ART. 21

Serviciul integrare europeană şi cooperare internaţională, dezvoltare economică şi monitorizarea serviciilor publice deconcentrate îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

(1) Cu privire la aplicarea şi respectarea Constituţiei, a legilor  şi a celorlalte acte normative:

a) participa alături de reprezentanţi ai serviciilor publice deconcentrate la acţiuni de verificare, potrivit competentelor, a modului de aplicare şi respectare a actelor normative la nivelul judeţului, în cadrul unor comisii mixte constituite prin ordin al prefectului;

 b) prezintă prefectului propuneri privind priorităţile de dezvoltare a judeţului, în concordanta cu prevederile planului de dezvoltare regionala şi cu consultarea autorităţilor administraţiei publice locale şi a conducătorilor serviciilor publice deconcentrate;

c) întocmesc anual planul de acţiuni pentru realizarea în judeţ, a obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare;

d) elaborează şi prezintă prefectului informări periodice cu privire la situaţia şi evoluţia stării generale economice, sociale, culturale, precum şi cu privire la stadiul realizării obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare, în judeţ;

e) realizează documentarea necesară şi elaborează pe baza acesteia raportul anual privind starea economico-socială a judeţului, care se înaintează, potrivit legii, Guvernului, prin Ministerul Internelor şi Reformei Administrative;

f) monitorizează modul de aplicare în judeţ, a programelor şi strategiilor guvernamentale sau ministeriale cu privire la restructurarea sectoriala şi la alte activităţi;

(2) Cu privire la realizarea politicilor naţionale, a celor de integrare europeană şi a planului de măsuri pentru integrare europeană şi intensificare a relaţiilor externe:

a) întocmesc anual planul de acţiuni pentru realizarea în judeţ, a politicilor naţionale, a politicilor de integrare europeană şi intensificare a relaţiilor externe, cu consultarea consiliului judeţean, şi a conducătorilor serviciilor publice deconcentrate;

b) elaborează, în colaborare cu reprezentanţi ai consiliului judeţean, ai serviciilor publice deconcentrate, ai autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi ai societăţii civile, planul de măsuri judeţean,în conformitate cu documentele programatice referitoare la integrarea europeană;

c) acţionează, cu sprijinul serviciilor publice deconcentrate şi al structurilor de integrare europeană, pentru cunoaşterea documentelor privind integrarea europeană adoptate la nivel central;

d) acţionează pentru atragerea societăţii civile la activităţile care au legătură cu procesul de integrare europeană şi participa la programele societăţii civile în domeniul integrării europene;

e) desfăşoară activităţi menite sa conducă la cunoaşterea de către autorităţile administraţiei publice locale şi de către cetăţeni a programelor cu finanţare externa iniţiate şi susţinute de Uniunea Europeană şi de alte organisme internaţionale;

f) întocmesc, gestionează prin evidenta centralizata şi monitorizează activitatea de relaţii şi de colaborări internaţionale a instituţiei prefectului;

g) elaborează evidenta centralizata a rapoartelor de activitate întocmite obligatoriu pentru orice activitate de relaţii internaţionale;

(3) Cu privire la buna organizare şi desfăşurare a activităţii pentru situaţii de urgenţă, precum şi la pregătirea şi ducerea la îndeplinire a măsurilor de apărare care nu au caracter militar:

a) urmăresc îndeplinirea măsurilor dispuse de către prefect, în calitate de preşedinte al comitetului judeţean, pentru situaţii de urgenta;

 b) prezintă prefectului propuneri privind modul de utilizare, în situaţii de criza, a fondurilor special alocate de la bugetul de stat;

c) propun prefectului, în situaţiile prevăzute de lege, convocarea consiliilor locale, a consiliului judeţean, după caz;

d) întocmesc rapoarte şi informări privind evoluţia şi desfăşurarea evenimentelor în caz de dezastru, precum şi măsurile întreprinse de autorităţile administraţiei publice locale în acest domeniu, pe care le înaintează prefectului;

e) asigură informarea prefectului cu privire la iminenta producerii unor fenomene naturale periculoase;

f) asigură informarea prefectului, în perioada producerii fenomenelor naturale periculoase, cu privire la evaluarea preliminară a efectelor şi a pagubelor produse;

g) prezintă prefectului propuneri pentru acordarea unor ajutoare umanitare în scopul protecţiei populaţiei afectate de calamităţi naturale, epidemii, epizootii, incendii sau alte fenomene periculoase;

h) verifica modul de distribuire a ajutoarelor umanitare şi a sumelor alocate din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului;

(4) Alte atribuţii:

a) elaborarea, cu consultarea conducătorilor serviciilor publice deconcentrate, a proiectelor ordinelor prefectului având ca obiect stabilirea de măsuri cu caracter tehnic sau de specialitate;

b) asigurarea de asistenţă de specialitate experţilor locali pentru romi, care îşi desfăşoară activitatea în cadrul aparatului propriu al consiliilor locale, pentru îndeplinirea sarcinilor prevăzute în Planul general de măsuri pentru aplicarea Strategiei de îmbunătăţire a situaţiei romilor;

c) urmărirea şi aplicarea prevederilor cuprinse în strategiile şi programele pentru susţinerea reformei în administraţia publica;

d) realizarea lucrărilor de secretariat pentru colegiul prefectural şi prezentarea propunerilor cu privire la programul de activitate al acestuia subprefectului cu atribuţii în domeniu;

e) conlucrarea cu unităţile teritoriale din subordinea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, Ministerului Apărării Naţionale şi a Serviciului Roman de Informaţii la elaborarea măsurilor care se impun pentru asigurarea respectării drepturilor individuale, apărarea proprietăţii publice şi a proprietăţii private, siguranta cetăţenilor şi prevenirea infracţiunilor;

ART. 22

Serviciul financiar contabilitate, resurse umane şi administrativ are următoarele atribuţii:

(1) Cu privire la activitatea financiar contabilă:

a) organizează contabilitatea în cadrul instituţiei în conformitate cu dispoziţiile legale;

b) angajează unitatea prin semnătură, alături de ordonatorul de credite, în toate operaţiunile patrimoniale (contracte de achiziţii bunuri, prestări servicii etc.);

c) exercită controlul financiar preventiv zilnic asupra tuturor operaţiunilor financiare;

d) efectuează pregătirea şi întocmirea proiectului de venituri şi cheltuieli al Instituţiei Prefectului-judeţul Mehedinţi;

e) răspunde pentru întocmirea corectă şi la timp a înregistrării notelor contabile, a angajamentelor bugetare, a ordonanţărilor la plată şi a plăţilor efective ;

f) întocmeşte, lunar, contul de execuţie al Instituţiei Prefectului-judeţul Mehedinţi, balanţa de verificare şi trimestrial, darea de seamă contabilă privind execuţia bugetară, pe care le trimite ordonatorului principal de credite Ministerul Internelor şi Reformei Administrative;

g) stabileşte, lunar, necesarul de credite al Instituţiei Prefectului-judeţul Mehedinţi, pe capitole de cheltuieli în funcţie de bugetul alocat, pe care-l trimite ordonatorului de credite Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, spre aprobare;

h) asigură îndeplinirea, în conformitate cu dispoziţiile legale, a obligaţiilor instituţiei către bugetul statului, unităţile bancare si terţi;

i) asigură întocmirea, circulaţia si păstrarea documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor contabile ;

j) asigură întocmirea instrumentelor de plată pentru salarii, datorii către bugetul de stat si bugetul asigurărilor sociale, diverşi furnizori, precum şi a documentelor de acceptare sau refuz al plăţii ;

k) verifică documentele justificative de cheltuieli sub aspectul formei, conţinutului şi legalităţii operaţiunilor ;

l) sesizează conducătorului instituţiei neregulile constatate în gospodărirea patrimoniului acesteia, neâncadrarea în creditele aprobate prin buget în conformitate cu Legea nr.500/2002 şi ia măsuri de intrare în legalitate ;

m) întocmeşte statele de plată pentru tot personalul unităţii, pentru salarii, concedii medicale, de odihnă, alte drepturi de personal, pe baza documentelor legale;

n) efectuează lunar controlul salariilor la Trezoreria municipiului Dr. Tr. Severin;

o) întocmeşte dările de seamă statistice privind drepturile de personal şi investiţii;

p) calculează şi întocmeşte deconturile de cheltuieli gospodăreşti pentru instituţiile care îşi au sediul în Palatul Administrativ, prin crearea debitorilor, conform H.G. nr. 706/1994, cu modificările şi completările ulterioare;

q)urmăreşte şi răspunde, în permanenţă, pentru încasarea debitorilor şi reântregirea bugetului propriu al Instituţiei Prefectului-judeţul Mehedinţi;

r) răspunde pentru verificarea documentelor care au stat la baza întocmirii registrului de casă, până la predarea lor la arhivă;

s) asigură păstrarea, manipularea şi folosirea formularelor cu regim special;

t) participă la inventarierea periodică a patrimoniului unităţii şi la recepţia efectivă a materialelor;

u) gestionează bonurile valorice pentru carburanţi auto, precum şi alte gestiuni financiare prevăzute de legislaţia în vigoare;

v) efectuează operaţiunile cu numerar în relaţia cu Trezoreria municipiului Dr. Tr. Severin;

w) participă la selecţie de oferte, licitaţii de bunuri şi prestări servicii, sub aspect financiar;

x) organizează şi gestionează fondurile alocate de Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, pentru bugete cu caracter temporar (alegeri locale, parlamentare si prezidenţiale, referendum).

(2) Cu privire la activitatea de resurse umane:

a) întocmeşte documentaţia necesară pentru încadrarea şi eliberarea din funcţie a personalului din cadrul instituţiei prefectului şi elaborează, în acest sens, proiecte de ordin ale prefectului;

b) întreprinde măsuri, la ordinul prefectului, pentru cunoaşterea şi verificarea personalului din cadrul instituţiei prefectului ;

c) asigură executarea ordinelor şi dispoziţiilor privind repartizarea şi folosirea judicioasă a funcţionarilor publici din cadrul instituţiei prefectului, în raport cu atribuţiile şi sarcinile ce revin instituţiei;

d) verifică, întocmeşte şi supune spre aprobare sau avizare propunerile privind mutarea la cerere a funcţionarilor publici ce ţin de competenţa de numire a prefectului, înaintarea sau amânarea înaintării acestora în clasele, gradele profesionale şi treptele de salarizare, precum şi cele de premiere a personalului;

e) ţine evidenţa nominală a personalului din cadrul instituţiei prefectului, păstrează dosarele profesionale şi Registrul general de evidenţă a salariaţilor instituţiei  şi întocmeşte dosarele de pensionare;

f) întocmeşte informări şi situaţii statistice privind realizarea dinamicii de personal, compoziţia, pregătirea, evaluarea şi starea disciplinară a personalului instituţiei şi supune spre aprobare măsurile ce se impun pentru formarea continuă a funcţionarilor publici;

g) întocmeşte situaţia planificării concediilor de odihnă a personalului instituţiei, pe care o supune spre aprobare prefectului, ţine evidenţa efectuării concediilor de odihnă şi aduce la cunoştinţa conducerii instituţiei prefectului cazurile de nerespectare a plecărilor în concediu ori de întârzieri la întoarcerea din concediu;

h) întocmeşte planificarea serviciului de permanenţă la telefonul operativ, pe care o supune spre avizare subprefectului care îndeplineşte atribuţii în domeniu şi aprobare prefectului;

i) asigură aplicarea prevederilor legale referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia acestora; 

j) urmăreşte realizarea testării periodice, profesionale, precum şi a celor medicale şi psihologice a conducătorilor auto angajaţi ai instituţiei, precum şi a personalului atestat să conducă autovehiculele instituţiei;

k) eliberează şi ţine evidenţa legitimaţiilor de serviciu ale funcţionarilor publici din aparatul propriu al prefectului şi personalului contractual şi a permiselor de acces în prefectură;

l) eliberează, la cerere, instituţiilor şi persoanelor interesate, acte prin care atestă anumite situaţii rezultate din documentele de evidenţă proprii;

(3) Cu privire la activitatea administrativă:

a) ţine gestiunea clădirii palatului administrativ, întocmeşte proiectele de contracte de închiriere pentru spaţiile puse la dispoziţia altor autorităţi şi instituţii publice şi urmăreşte respectarea de către chiriaşi a clauzelor din aceste contracte;

b) asigură întreţinerea si curăţenia în palatul administrativ, în locurile şi încăperile în care îşi desfăşoară activitatea instituţia prefectului;

c) realizează inventarierea anuală a bunurilor din dotarea instituţiei;

d) asigură întreţinerea şi exploatarea autovehiculelor din dotarea instituţiei, ţine evidenţa consumurilor de carburanţi, lubrefianţi si a pieselor de schimb si urmăreşte respectarea normelor de consum în acest domeniu;

e) realizează aprovizionarea cu materiale consumabile necesare funcţionarii instituţiei, tine gestiunea acestor materiale şi asigură distribuirea acestora pe, servicii şi compartimente de lucru;

f) asigură serviciile cu caracter administrativ din instituţie;

g) urmăreşte respectarea clauzelor din contractele de prestări servicii pentru întreţinere si curăţenie;

h) organizează activitatea de prevenire şi de stingere a incendiilor, precum şi activitatea de protecţie a muncii;

i) îndeplineşte alte sarcini dispuse de conducerea instituţiei.

ART. 23

Serviciul verificarea legalităţii actelor, a aplicării actelor normative şi contencios administrativ îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

(1) Cu privire la verificarea legalităţii actelor administrative adoptate sau emise de autorităţile administraţiei publice locale şi contenciosul administrativ:

a) ţine evidenta actelor administrative adoptate sau emise de autorităţile administraţiei publice locale şi transmise prefectului în vederea verificării legalităţii, asigura păstrarea acestora, precum şi evidenta acţiunilor şi dosarelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti;

b) examinează sub aspectul legalităţii, în termenele prevăzute de lege, actele administrative adoptate sau emise de autorităţile administraţiei publice locale;

c) verifica legalitatea contractelor încheiate de autorităţile administraţiei publice locale, asimilate potrivit legii actelor administrative, ca urmare a sesizării prefectului de către persoanele care se considera vătămate într-un drept sau interes legitim;

d) propun prefectului sesizarea, după caz, a autorităţilor emitente, în vederea reanalizării actului considerat nelegal, sau a instanţei de contencios administrativ, cu motivarea corespunzătoare;

e) întocmesc documentaţia, formulează acţiunea pentru sesizarea instanţelor judecătoreşti şi susţin în fata acestora acţiunea formulată, precum şi căile de atac, atunci când este cazul;

f) elaborează rapoarte şi prezintă informări prefectului cu privire la actele verificate;

g) avizează ordinele prefectului din punctul de vedere al legalităţii;

h) întocmesc documentaţia şi reprezintă prefectul şi instituţia prefectului în fata instanţelor judecătoreşti de orice grad, precum şi a altor autorităţi sau instituţii publice;

i) acţionează în vederea îndeplinirii, în condiţiile legii, a atribuţiilor ce revin prefectului în domeniul organizării şi desfăşurării alegerilor locale, parlamentare şi prezidenţiale, precum şi a referendumului naţional ori local;

j) efectuează, în condiţiile legii, verificările şi întocmesc documentaţia necesară cu privire la dizolvarea de drept a unor consilii locale sau consiliului judeţean, la suspendarea de drept a unor mandate de consilier sau de primar ori la încetarea de drept a unor mandate de primar, respectiv la încetarea înainte de termen a mandatului preşedintelui consiliului judeţean, după caz;

k) efectuează, în condiţiile legii, verificări cu privire la măsurile întreprinse de primar sau de preşedintele consiliului judeţean, în calitatea lor de reprezentanţi ai statului în unitatea administrativ-teritorială, inclusiv la sediul autorităţilor administraţiei publice locale, şi propun prefectului, dacă este cazul, sesizarea organelor competente;

l) desfăşoară acţiuni de îndrumare privind modul de exercitare de către primari a atribuţiilor delegate şi executate de către aceştia în numele statului;

(2) Cu privire la aplicarea şi respectarea Constituţiei, a legilor şi a celorlalte acte normative:

a) elaborează studii şi rapoarte cu privire la aplicarea actelor normative în vigoare, precum şi propuneri privind îmbunătăţirea stării de legalitate, pe care le înaintează prefectului;

(3) Alte atribuţii:

a) întocmirea documentaţiei necesare emiterii ordinelor prefectului;

b) elaborarea proiectului ordinului prefectului de stabilire a numărului consilierilor locali şi judeţeni, pe baza datelor statistice oficiale, şi întocmirea graficului de convocare a consiliilor locale şi a consiliului judeţean, în şedinţa de constituire;

c) elaborarea proiectului ordinului prefectului privind numirea şefului oficiului prefectural;

d) conlucrarea cu compartimentele din aparatul propriu al consiliului judeţean, în vederea elaborării proiectelor hotărârilor Guvernului care au ca obiect soluţionarea unor probleme de interes local ori a iniţierii, prin Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, a unor proiecte de acte normative;

e) exercitarea atribuţiilor rezultate ca urmare a aplicării actelor normative cu caracter reparatoriu;

f) avizează instrucţiunile, regulamentele, contractele şi orice alte acte emise de prefect ori subprefecţi în exercitarea atribuţiilor legate de activitatea instituţiei, verifica documentaţia de specialitate aferentă acestora si semnează anexele;

g) asigură, cu aprobarea prefectului şi a subprefecţilor, achiziţionarea la fondul de documentare ştiinţifică a culegerilor de acte normative şi orice alte lucrări necesare desfăşurării activităţii instituţiei, urmărind modul de gestionare, prelucrare şi evidenţă în cadrul bibliotecii (punctului de documentare);

h) în colaborare cu Serviciul financiar-contabil, resurse umane si administrativ, întreprinde măsuri pentru urmărirea creanţelor instituţiei şi obţinerea titlurilor executorii;

i) prin ordin al prefectului, monitorizează şi desfăşoară activităţi ce decurg din aplicarea unor legi speciale;

j) ţinerea evidenţei aleşilor locali şi a secretarilor unităţilor administrativ-teritoriale;

k) ţinerea evidenţei ordinelor emise de prefect.

ART. 24

Serviciul public comunitar pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple are următoarele atribuţii:

a) soluţionează cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple, în conformitate cu prevederile legii;

b) colaborează cu serviciile publice comunitare locale de evidenta a persoanelor pentru asigurarea eliberării paşapoartelor simple, în sistem de ghişeu unic;

c) administrează şi gestionează registrul judeţean de evidenta a paşapoartelor simple şi valorifica datele cuprinse în acesta;

d) asigură furnizarea permanent, în cadrul Sistemului naţional informatic de evidenta a persoanelor, a informaţiilor necesare actualizării Registrului naţional de evidenţă a paşapoartelor simple;

e) asigura înscrierea de menţiuni în paşapoartele simple, în condiţiile legii;

f) organizează la nivelul judeţului, gestionarea şi controlul eliberării paşapoartelor simple;

g) asigură soluţionarea contestaţiilor depuse la serviciul public comunitar pentru eliberarea şi evidenta paşapoartelor simple;

Atribuţiile şi modul de organizare şi funcţionare a Serviciului public comunitar pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple vor fi prevăzute detaliat în Regulamentul de organizare şi funcţionare a acestui serviciu, care va avea un regim secret de serviciu.

ART. 25

Serviciul public comunitar regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor are următoarele atribuţii:

a) constituie şi actualizează registrul judeţean de evidenţă a permiselor de conducere şi a autovehiculelor înmatriculate şi valorifica datele cuprinse în acesta;

b) organizează examenele pentru obţinerea permiselor de conducere a autovehiculelor, în condiţiile legii;

c) soluţionează cererile pentru eliberarea permiselor de conducere, a certificatelor de înmatriculare şi a plăcilor cu numere de înmatriculare pentru autovehicule rutiere, în condiţiile legii;

d) colaborează cu serviciile publice comunitare locale de evidenta a persoanelor pentru asigurarea eliberării certificatelor de înmatriculare şi a plăcilor cu numere de înmatriculare pentru autovehicule rutiere, în sistem de ghişeu unic;

e) asigură eliberarea permiselor de conducere, a certificatelor de înmatriculare a autovehiculelor şi a plăcilor cu numere de înmatriculare pentru autovehicule rutiere;

f) monitorizează şi controlează modul de respectare a prevederilor legale referitoare la asigurarea protecţiei datelor cu caracter personal, în domeniul de competenta;

g) asigura soluţionarea contestaţiilor depuse la serviciul public comunitar regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor.

Atribuţiile şi modul de organizare şi funcţionare a Serviciului public comunitar regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor vor fi prevăzute detaliat în Regulamentul de organizare şi funcţionare a acestui serviciu, care va avea un regim secret de serviciu.

ART. 26

Compartimentul comunicare şi relaţii publice are următoarele atribuţii principale:

a) asigurarea primirii, înregistrării, evidenţierii şi urmăririi soluţionării petiţiilor adresate prefectului, precum şi a comunicării către petent a răspunsului, în termenul legal;

b) îndrumarea cetăţenilor care se adresează instituţiei prefectului în problemele generale sau specifice relaţiei cu publicul;

c) organizarea activităţii de primire a cetăţenilor în audienţă la prefect şi subprefecţi;

d) ţine evidenţa activităţilor instituţiei privitoare la informaţiile publice şi transparenţa decizională şi pune în executare legislaţia specifică;

e) întocmeşte rapoarte periodice cu privire la activitatea instituţiei în acest domeniu;

f) consiliază cetăţenii care se adresează instituţiei prefectului în problemele generale sau specifice relaţiei cu publicul;

g) asigură arhivarea petiţiilor înregistrate la Instituţia Prefectului;

h) asigură comunicarea informaţiilor de interes public, conform Legii nr.544/2001, cu modificările şi completările ulterioare;

i) pune la dispoziţia persoanelor interesate modelele tip de formulare privind liberul acces la informaţiile de interes public;

j) asigură organizarea şi funcţionarea punctului de informare-documentare;

k) actualizează anual buletinul informativ care va cuprinde informaţiile de interes public comunicate din oficiu;

ART. 27

Activitatea structurilor de specialitate din cadrul instituţiei se va desfăşura cu respectarea planului privind protecţia informaţiilor clasificate.

ART. 28    

Prefectul, prin ordin, poate desemna persoane din cadrul structurilor de specialitate ale instituţiei care să efectueze acţiuni de control tematic.

ART. 29

Prefectul poate stabili prin ordin şi alte atribuţii pentru structurile de specialitate ale instituţiei prefectului, în vederea îndeplinirii în cele mai bune condiţii a atribuţiilor care i-au fost conferite prin reglementările legale. 

CAP.4

Activitatea de conducere

ART. 30

(1) În judeţ funcţionează un colegiu prefectural compus din prefect, subprefecţi şi conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, care îşi au sediul în judeţ.

(2) La lucrările colegiului prefectural pot fi invitate şi alte persoane a căror prezenta este considerată necesară.

(3) Colegiul prefectural este condus de către prefect şi se convoacă de către acesta cel puţin o data pe luna şi oricând se considera ca este necesar.

(4) Atribuţiile colegiului prefectural privesc armonizarea activităţii serviciilor publice deconcentrate care au sediul în judeţul respectiv, precum şi implementarea programelor, politicilor, strategiilor şi planurilor de acţiune ale Guvernului la nivelul judeţului sau al localităţilor acestuia.

(5) Colegiul prefectural are ca scop asigurarea coordonării activităţii serviciilor publice deconcentrate din judeţ şi este organul consultativ al prefectului în realizarea atribuţiilor de conducere a serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale organizate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale.

(6) În cadrul şedinţelor de lucru, membrii colegiului prefectural raportează şi analizează stadiul implementării programelor, politicilor, strategiilor şi planurilor de acţiune de la nivelul judeţului sau al localităţilor acestuia, nevoile şi dificultăţile cu care se confrunta serviciile publice deconcentrate, propunând măsuri în vederea îmbunătăţirii activităţii.

(7) Colegiul prefectural are următoarele atribuţii principale:

a) analizează activitatea serviciilor publice deconcentrate şi propune măsuri în vederea îmbunătăţirii acesteia;

b) stabileşte domeniile şi sectoarele în care este necesară sau se poate realiza cu eficienta acţiunea coordonata a mai multor servicii publice deconcentrate;

c) stabileşte măsurile necesare implementarii programelor, politicilor, strategiilor şi planurilor de acţiune adoptate la nivel naţional;

d) organizează acţiunile comune ale mai multor servicii publice deconcentrate în vederea soluţionării unor situaţii deosebite;

e) analizează măsurile necesare în vederea realizării unui sistem comun de management al informatiei, al resurselor materiale, financiare ori umane.

(8) Colegiul prefectural îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege, precum şi sarcini date de ministere sau de celelalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului ori de către prefect.

(9) Regulamentul de funcţionare a colegiului prefectural se elaborează în conformitate cu regulamentul-cadru prevăzut în anexa nr.3 la H.G. nr.460/2006 şi se aprobă prin ordin al prefectului.

CAP.5

Oficiul prefectural

ART. 31

(1) Oficiul prefectural Baia de Aramă, înfiinţat şi organizat prin ordin al prefectului cu avizul conform al M.A.I., face parte integrantă din Instituţia Prefectului-judeţul Mehedinţi.                       

(2) Oficiul prefectural Baia de Aramă este condus de un şef al oficiului prefectural, funcţie echivalentă cu funcţia de director executiv, iar numirea, modificarea, suspendarea şi încetarea raportului de serviciu al acestuia se fac de către prefect în condiţiile legii.

(3) Oficiul prefectural Baia de Aramă are următoarele atribuţii principale:

a) realizarea documentării cu privire la situaţia şi evoluţia stării generale economice, sociale şi culturale a zonei deservite;

b) desfăşurarea unor acţiuni de îndrumare şi de verificare a măsurilor întreprinse de către primari în calitatea lor de reprezentanţi ai statului în unităţile administrativ-teritoriale;

c) formularea de propuneri privind sesizarea, după caz, a autorităţilor administraţiei publice locale emitente, în vederea reanalizării actului considerat nelegal, sau a instanţei de contencios administrativ;

d) desfăşurarea de activităţi menite sa conducă la cunoaşterea de către autorităţile administraţiei publice locale şi de către cetăţeni a programelor cu finanţare externa iniţiate şi susţinute de Uniunea Europeană şi de alte organisme internaţionale;

e) realizarea de acţiuni pentru atragerea societăţii civile la activităţile care au legătură cu procesul de integrare europeană şi participarea la programele societăţii civile în domeniul integrării europene;

f) informarea prefectului cu privire la situaţiile deosebite care apar în zona deservita;

g) formularea de propuneri privind convocarea consiliilor locale, după caz, în situaţiile prevăzute de lege, pe care le înaintează prefectului;

h) urmărirea îndeplinirii măsurilor dispuse de către prefect, în calitate de preşedinte al comitetului judeţean pentru situaţii de urgenta;

i) asigurarea primirii şi înregistrării petiţiilor adresate prefectului;

j) îndrumarea cetăţenilor care se adresează oficiului prefectural în problemele generale sau specifice relaţiei cu publicul.

(4) Prefectul poate stabili prin ordin şi alte sarcini pentru oficiul prefectural.

(5)Regulamentul de organizare şi funcţionare a oficiului prefectural, se întocmeşte în conformitate cu regulamentul-cadru prevăzut în anexa nr.2 la H.G. nr.460/2006 şi se aprobă prin ordin al prefectului.

CAP. 6

Funcţionarea Instituţiei Prefectului

SECŢIUNEA 1

Registrele Instituţiei Prefectului

ART. 32

(1) Registrele instituţiei sunt următoarele:

a)registrul general de intrare-ieşire a corespondenţei în care se înregistrează, în ordine, toate documentele care intră şi ies din instituţie, primind număr şi dată de înregistrare;

b)registrul unic de evidenţă;

c)registrul de evidenţă a scrisorilor centrale;

d)registrul de evidenţă a petiţiilor;

e)registrul de referate;

f)registrul de evidenţă a persoanelor primite în audienţă;

g)registrul de ordine emise de prefect, în care acestea se înregistrează şi li se dă număr, în ordine cronologică;

h)registrul de avize şi autorizaţii emise de prefect în care acestea se înregistrează şi li se dă număr, în ordine cronologică;

i)registrul special de corespondenţă secretă şi confidenţială, în care se înregistrează documentele având acest caracter;

j)registrul de evidenţă a actelor administrative pentru care s-a declanşat procedura prealabilă sau au fost atacate la instanţa de contencios administrativ;

k)registrul de evidenţă a cauzelor aflate pe rolul instanţelor civile;

l)registrul de evidenţă a comunicării actelor administrative(hotărâri şi dispoziţii);

m)registrul de arhivă;

n)registrul de ordine si instrucţiuni emise de Ministerul Internelor şi Reformei Administrative;

o)registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal.

p)registrul evidenţă apostile.

q)registrul pentru evidenţa orelor prestate peste durata normală a timpului de lucru;

r)registrul de evidenţă a documentelor multiplicate;

s)registrul pentru înregistrarea cererilor formulate în baza Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public;

ş)registrul pentru înregistrarea cererilor prin care se solicită aplicarea apostilei pe documentele administrative;

t)registrul privind evidenţa declaraţiilor de interese personale ale aleşilor locali;

ţ)registrul general de evidenţă al salariaţilor;

u)registrul de casă privind operaţiunile de încasări şi plăţi;

v)registrul privind operaţiunile prezentate la viza de control financiar preventiv.

(2) Evidenţa petiţiilor şi audienţelor va fi realizată şi în format electronic.

(3) La sfârşitul fiecărui an, după ultima operaţiune din fiecare registru, se va întocmi un proces-verbal de închidere, care va fi contrasemnat de subprefectul care coordonează structura respectivă.

ART. 33

În scopul desfăşurării eficiente a activităţii Instituţiei prefectului, prefectul poate aproba şi întocmirea altor registre în afara celor prevăzute la art.32, în conformitate cu atribuţiile ce îi revin, potrivit legislaţiei în vigoare.

SECTIUNEA a 2-a

Procedura de primire şi de soluţionare a petiţiilor

Procedura în cazul sesizării din oficiu

ART. 34

Activitatea de primire, evidenţă, examinare şi soluţionare a petiţiilor, este organizată şi se desfăşoară în conformitate cu dispoziţiile O.G. nr.27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, aprobată prin Legea nr.233/2002 şi ale Ordinului Ministrului Administraţiei şi Internelor nr.190/2004 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de primire, evidenţă, examinare şi soluţionare a petiţiilor, precum şi de primire a cetăţenilor în audienţă în structurile M.A.I., cu modificările şi completările ulterioare.   

ART. 35

Regulile de bază pentru redactarea, evidenţa, primirea, trierea, repartizarea, urmărirea soluţionării, multiplicarea, transportul, selecţionarea, păstrarea şi arhivarea documentelor neclasificate, precum şi pentru desfăşurarea activităţii de secretariat, sunt cele stabilite de Instrucţiunile Ministrului Administraţiei şi Internelor nr.1000/2005 privind redactarea, gestionarea documentelor neclasificate şi activitatea de secretariat în Ministerul Administraţiei şi Internelor. 

ART. 36

(1) Petiţiile adresate prefectului trebuie formulate în scris, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege, şi pot fi transmise prin poştă, inclusiv cea electronică, fax ori pot fi depuse personal sau prin mandatar.

(2) În cazul în care cererea se depune prin mandatar se vor solicita datele de identificare ale acestuia.

ART. 37

(1) Petiţiile, având ataşate şi plicurile, se depun la registratură unde, în aceeaşi zi, sunt înregistrate şi primesc număr şi dată de înregistrare, după care se predau Prefectului sau Subprefecţilor conform atribuţiilor stabilite.

(2)Prefectul sau Subprefecţii, repartizează petiţiile compartimentelor de specialitate în funcţie de domeniul de activitate al acestora, pe baza de condică, iar şefii de compartimente le repartizează funcţionarilor din subordine.

(3) În situaţia în care obiectul unei petiţii intră în domeniul de activitate a două sau mai multe compartimente, prefectul sau subprefecţii vor desemna compartimentul responsabil cu soluţionarea cererii, menţinându-se totodată obligaţia celorlalte compartimente de a colabora.

(4) Predarea şi primirea petiţiilor se fac sub semnătură, prin condică.

ART. 38

(1) Persoana căreia i-a fost repartizată petiţia, denumită în continuare titularul lucrării, analizează obiectul acesteia şi propune un proiect de răspuns pe care îl supune spre analiză şi avizare şefului compartimentului din care face parte.

(2) În situaţia în care petiţia nu intră în obiectul de activitate al Instituţiei Prefectului  proiectul de răspuns se aprobă şi se semnează de către Prefect sau Subprefecţi.

(3) Dacă cererea intră în obiectul de activitate al Instituţiei Prefectului, titularul lucrării verifică dacă sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de lege şi, dacă este cazul, solicită, cu aprobarea şefului compartimentului, informaţii suplimentare, telefonic sau în scris, de la petiţionar ori de la autoritate. Atunci când este necesar se poate solicita prezenţa petiţionarului.

ART. 39

În situaţia în care, în urma verificărilor preliminare, rezultă necesitatea efectuării unui control la faţa locului, titularul lucrării face propunerea şi o supune spre avizare şefului ierarhic direct. Prefectul aprobă, prin ordin, efectuarea controlului şi împuterniceşte persoanele care îl vor efectua.

ART. 40

(1) Prefectul poate întrerupe efectuarea controlului ori de câte ori constată că cererea a fost soluţionată amiabil sau că au încetat temeiurile pentru care a fost dispus.

(2) Încetarea procedurii se aduce la cunoştinţă petiţionarului.

ART. 41

(1) Potrivit aceleiaşi proceduri, în cazul în care, în urma verificărilor sau a controalelor, se constată că cererea persoanei lezate este întemeiata, prefectul va sesiza autoritatea administraţiei publice sau instituţia publică, care a încălcat drepturile petiţionarului, cerându-i în scris sa dispună măsurile legale pentru soluţionarea cazului.

(2) În situaţia în care autoritatea administraţiei publice în cauza îşi însuşeşte recomandarea, prefectul sau persoana desemnata de acesta aproba propunerea de închidere a cazului.

(3) În caz contrar prefectul va proceda la luarea măsurilor care se impun, în conformitate cu prevederile legale şi competenţele conferite de acestea.

(4) În ambele cazuri rezultatele finale se aduc la cunoştinţă petiţionarului.

ART. 42

În cazul în care în urma verificărilor preliminare sau a controalelor se constata că au fost săvârşite fapte ce întrunesc elementele constitutive ale unor infracţiuni, prefectul va sesiza organele abilitate pentru continuarea şi finalizarea cercetărilor sub aspect penal.

ART. 43

(1) Clasarea petiţiilor, fără efectuarea de verificări, se face în conformitate cu dispoziţiile O.G. nr.27/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.233/2002 şi ale Ordinului M.A.I. nr.190/2004, cu modificările şi completările ulterioare.   

(2) Clasarea şi arhivarea se decide de către prefect sau subprefecţi, la propunerea titularului lucrării, avizată de şeful ierarhic direct, prin rezoluţie pe referatul titularului lucrării.

(3) În cazul în care se dispune clasarea, se va trimite petenţilor un răspuns condescendent cu explicaţiile şi îndrumările necesare.

ART. 44

(1) În cazul în care un petent adresează mai multe petiţii, sesizând aceiaşi problemă, acestea se vor conexa, petentul urmând să primească un singur răspuns care să facă referire la toate petiţiile primite.

(2) Dacă după trimiterea răspunsului se primeşte o nouă petiţie având acelaşi conţinut, acesta se înregistrează, conexează cu cea anterioară şi se clasează, făcându-se menţiune despre faptul că s-a răspuns.

ART. 45

(1) Examinarea şi rezolvarea reclamaţiilor, sesizărilor, cererilor şi propunerilor, precum şi comunicarea răspunsului către petenţi trebuie să se realizeze în intervalul de 30 de zile de la înregistrarea acestora.

(2) În cazuri deosebite care necesită o cercetare amănunţită, termenul de mai sus va putea fi prelungit, cu cel mult 15 zile, de către prefect sau subprefecţi, ori de către şefii structurilor ierarhic superioare care au transmis petiţia pentru verificări.     

ART. 46

Răspunsurile se redactează complet şi temeinic argumentat, pentru a convinge petenţii de justeţea soluţiilor adoptate, respectându-se, totodată, prevederile legale privind protecţia informaţiilor clasificate, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, indicându-se, în mod obligatoriu, temeiul legal al soluţiei adoptate.     

ART. 47

(1) Prefectul poate aproba sesizarea din oficiu atunci când află, prin orice mijloace, că au fost încălcate drepturi sau libertăţi cetăţeneşti ori că au fost săvârşite fapte ce constituie încălcări ale legii, a căror verificare intră în competenţa instituţiei.

(2) Sesizarea din oficiu se înregistrează în registrul general de intrare-ieşire a corespondenţei.

(3) Procedura de soluţionare este cea prevăzută în prezenta secţiune.

(4) Procedura desfăşurată ca urmare a sesizării din oficiu încetează şi la solicitarea persoanei lezate în drepturile şi libertăţile sale.

ART. 48

Funcţionarilor instituţiei prefectului le este interzis sa primească direct petiţii spre soluţionare.

ART. 49

Funcţionarii instituţiei prefectului desemnaţi titulari de lucrare, prin altă modalitate decât cea prevăzută în art.37 alin.(2) au obligaţia de a aduce acest fapt la cunoştinţa prefectului sau subprefectului cu atribuţii în domeniu, cu excepţia cazului în care conducerea instituţiei a dispus altfel.

SECTIUNEA a 3-a

Circuitul documentelor

ART. 50

Documentele ce vin din afara instituţiei  se înregistrează la Registratură şi se transmit spre analiza si distribuire numai Prefectului sau Subprefecţilor conform atribuţiilor stabilite.

ART. 51

Documentele emise şi circulate în interiorul instituţiei poartă semnătura compartimentului emitent şi se distribuie prin grija acestuia, cu viza şefului ierarhic al destinatarului de la care se solicita o rezolvare.

ART. 52

Documentele emise în cadrul instituţiei şi care ies în afara acesteia se semnează de către Prefect sau Subprefecţi, fiind semnate şi de către şeful serviciului respectiv şi funcţionarul care le-a întocmit şi se transmit registraturii, prin grija serviciului emitent, in vederea expedieri lor.

ART. 53

(1)Petiţiile adresate de cetăţeni Instituţiei Prefectului-judeţul Mehedinţi se înregistrează la Registratura instituţiei si se transmit spre analiză şi repartizare Prefectului sau Subprefecţilor, după caz,  urmând ca distribuirea propriu-zisa a acestora sa se facă de către persoana cu atribuţii în acest sens, cu precizarea termenului de rezolvare.

(2)Circuitul petiţiilor de la Prefect şi Subprefecţi la serviciile cu atribuţii de soluţionare se face numai prin intermediul Registraturii, care va urmări rezolvarea în termen a acestora.

(3)Comunicarea soluţiei către petent revine Registraturii, care se va îngriji de clasarea si arhivarea petiţiilor. Răspunsurile transmise vor purta semnătura Prefectului sau Subprefecţilor, a şefilor compartimentelor care le-au soluţionat şi a funcţionarilor responsabili cu întocmirea acestora.

(4)Petiţiile care sesizează probleme ce nu sunt în competenţele Instituţiei prefectului vor fi redirecţionate de către Registratură spre instituţii şi autorităţi în măsură a le soluţiona, în baza unei adrese de înaintare care va fi semnata de persoanele menţionate la alin.3. Redirecţionarea se va face în termen de 5 zile de la înregistrare, situaţie ce va fi adusă la cunoştinţa petenţilor.

(5)Evidenţa petiţiilor va fi ţinută pe baza registrului special întocmit în acest sens iar arhivarea acestora se va face separat de celelalte documente şi lucrări.

ART. 54

Eliberarea copiilor de pe documentele aflate in arhiva instituţiei se va face numai cu avizul funcţionarilor desemnaţi în acest sens.

SECTIUNEA a 4-a

Serviciul de permanenţă la sediul instituţiei prefectului

ART. 55

(1) Personalul Instituţiei Prefectului-judeţul Mehedinţi cu excepţia cancelariei prefectului şi a şefilor de serviciu, efectuează serviciul de permanenţă la telefonul operativ, conform următorului program:

1.luni - vineri                  08,30 - 08,30, din care:

                                        08,30-16,30(în timpul programului de lucru-serviciul se                              

                                        efectuează în biroul în care îşi desfăşoară activitatea

                                         salariatul);

                                      16,30-21,00(serviciul se efectuează la camera nr.9 din

                                         palatul administrativ);

                                      21.00-08,30(serviciul se efectuează la domiciliul salariatului

care are obligaţia de a răspunde solicitărilor);

2.simbata-duminica        08,30-08,30, din care:

                                        08,30-13,00(serviciul se efectuează la camera nr.9 din

                                        palatul administrativ);

                                      13,00-08,30(serviciul se efectuează la domiciliul salariatului

                                        care are obligaţia de a răspunde solicitărilor);

3.în zilele de sărbători legale-serviciul de permanenţă se efectuează conform  

   programului menţionat la pct.2, iar conducerea instituţiei poate stabili servicii 

   suplimentare.

(2) Modul de anunţare a salariaţilor care efectuează serviciul de permanenţă la telefonul operativ, în cazul producerii unor evenimente deosebite, este următorul:

         -subofiţerul de serviciu îl anunţă pe ofiţerul de serviciu;

         -ofiţerul de serviciu îl anunţă pe şeful de serviciu pe domeniul de activitate în care s-a semnalat problema;

         -şeful de serviciu anunţă persoanele sau instituţiile care trebuie să rezolve problema şi prefectul sau subprefecţii de serviciu.

(3) Planificarea serviciului de permanenţă se face lunar, de către Serviciul financiar contabilitate, resurse umane şi administrativ şi este avizată de subprefectul care îndeplineşte atribuţii în domeniu şi aprobată de prefect, iar graficele întocmite lunar vor fi semnate de toţi salariaţii desemnaţi pentru perioada respectivă.

(4) Persoanele care efectuează serviciul de permanenţă vor beneficia de timp liber corespunzător celui efectiv lucrat.

(5) Ofiţerul de serviciu va preda serviciul ofiţerului următor, iar predarea-preluarea serviciului se va face în prezenţa celor doi ofiţeri.

(6) Predarea-preluarea serviciului de permanenţă se va face pe bază de proces verbal. 

ART. 56

(1)Atribuţiile personalului care efectuează serviciul de permanenţă sunt următoarele:

a)să se prezinte la ora stabilită în grafic pentru a prelua registrul de procese verbale, registrul de note telefonice, registrul cu convorbirile telefonice efectuate, dosarul cu numerele de telefon şi adresele salariaţilor, precum şi alte note de transmis care au fost dispuse de conducerea instituţiei;

b)să verifice şi să se asigure de buna funcţionare a telefoanelor;

c) să recepţioneze toate materialele transmise prin fax, notele telefonice, radiogramele, de la agenţii economici sau de la cetăţeni, iar pentru cele cu termen să informeze conducerea instituţiei;

d) în cazul apariţiei unor evenimente deosebite pe teritoriul judeţului(accidente, incendii, dezastre), ofiţerul de serviciu este obligat să informeze şeful de serviciu şi conducerea instituţiei, inclusiv pe telefoanele mobile, iar în funcţie de eveniment, acesta urmează să ia măsurile care se impun;

e) în lipsa conducerii instituţiei ia toate măsurile pentru rezolvarea problemelor apărute;

f) la solicitarea conducerii instituţiei efectuează sondaje telefonice la primăriile din teritoriu, reţinând şi aducând la cunoştinţa conducerii problemele deosebite;

g) în situaţii deosebite(mobilizare, calamitate naturală, incendii catastrofale, tulburarea liniştii publice) informează conducerea instituţiei şi cu aprobarea acesteia ofiţerul de serviciu de la Guvernul României.

h) păstrează o legătură permanentă cu şeful de serviciu şi conducerea instituţiei;

i) asigură recepţionarea si înregistrarea ordinelor si dispoziţiilor de la autorităţile publice centrale şi comunicarea acestora, de îndată, conducerii instituţiei;

j) ţine legătura cu serviciile publice deconcentrate şi alte instituţii sau autorităţi publice locale, înregistrează evenimentele raportate de acestea şi le prezintă de îndată şefului de serviciu, prefectului ori subprefecţilor, după caz;

k) recepţionează sesizările, plângerile sau reclamaţiile telefonice ale cetăţenilor şi răspund acestora în limitele competenţei lor profesionale. Sesizările, plângerile sau reclamaţiile cetăţenilor se prezintă conducerii instituţiei la începutul programului de lucru, cu excepţia celor care semnalează situaţii de urgenţă şi care se aduc la cunoştinţa conducerii instituţiei de îndată;

l) iau masuri pentru prevenirea incendiilor în incinta instituţiei, pe timpul cât sunt de serviciu;

m) asigură funcţionarea corespunzătoare a iluminatului pe timp de noapte în incinta instituţiei;

n) verifica prezenţa în post a jandarmului(subofiţerului de serviciu) care asigura postul de paza-acces in prefectură;

o) execută dispoziţiile date de prefect ori subprefecţi;

p) la ieşirea din serviciul de permanenţă întocmeşte procesul verbal în registrul special destinat acestui scop, în care se consemnează evenimentele apărute în timpul serviciului, precum şi referiri cu privire la predarea-preluarea serviciului. 

(2) Persoanele care efectuează serviciul de permanenţă vor justifica convorbirile efectuate la telefoane, conform listărilor de la operator.

CAP. 7

Statutul personalului Instituţiei prefectului

SECŢIUNEA 1

Categorii de personal

ART. 57

(1)În instituţia prefectului îşi desfăşoară activitatea următoarele categorii de personal: funcţionari publici, funcţionari publici cu statut special şi personal încadrat cu contract individual de muncă.

ART. 58

Principiile care stau la baza exercitării funcţiei publice sunt:

a) legalitate, impartialitate şi obiectivitate;

b) transparenta;

c) eficienta şi eficacitate;

d) responsabilitate, în conformitate cu prevederile legale;

e) orientare către cetăţean;

f) stabilitate în exercitarea funcţiei publice;

g) subordonare ierarhica.

ART. 59

Principiile care guvernează conduita profesională a funcţionarilor publici sunt următoarele:

a) supremaţia Constituţiei şi a legii, principiu conform căruia funcţionarii publici au îndatorirea de a respecta Constituţia şi legile tarii;

b) prioritatea interesului public, principiu conform căruia funcţionarii publici au îndatorirea de a considera interesul public mai presus decât interesul personal, în exercitarea funcţiei publice;

c) asigurarea egalităţii de tratament a cetăţenilor în fata autorităţilor şi instituţiilor publice, principiu conform căruia funcţionarii publici au îndatorirea de a aplica acelaşi regim juridic în situaţii identice sau similare;

d) profesionalismul, principiu conform căruia funcţionarii publici au obligaţia de a îndeplini atribuţiile de serviciu cu responsabilitate, competenta, eficienta, corectitudine şi conştiinciozitate;

e) imparţialitatea şi independenta, principiu conform căruia funcţionarii publici sunt obligaţi sa aibă o atitudine obiectivă, neutra fata de orice interes politic, economic, religios sau de alta natura, în exercitarea funcţiei publice;

f) integritatea morala, principiu conform căruia funcţionarilor publici le este interzis sa solicite sau sa accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru alţii, vreun avantaj ori beneficiu în considerarea funcţiei publice pe care o deţin sau sa abuzeze în vreun fel de aceasta funcţie;

g) libertatea gândirii şi a exprimării, principiu conform căruia funcţionarii publici pot sa-şi exprime şi sa-şi fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept şi a bunelor moravuri;

h) cinstea şi corectitudinea, principiu conform căruia în exercitarea funcţiei publice şi în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu funcţionarii publici trebuie sa fie de buna-credinţa;

i) deschiderea şi transparenta, principiu conform căruia activităţile desfăşurate de funcţionarii publici în exercitarea funcţiei lor sunt publice şi pot fi supuse monitorizării cetăţenilor.

ART. 60

Principiile care guvernează conduita profesională a personalului contractual sunt următoarele:

a) prioritatea interesului public - principiu conform căruia personalul contractual are îndatorirea de a considera interesul public mai presus decât interesul personal, în exercitarea atribuţiilor funcţiei;

b) asigurarea egalităţii de tratament al cetăţenilor în fata autorităţilor şi instituţiilor publice - principiu conform căruia personalul contractual are îndatorirea de a aplica acelaşi regim juridic în situaţii identice sau similare;

c) profesionalismul - principiu conform căruia personalul contractual are obligaţia de a îndeplini atribuţiile de serviciu cu responsabilitate, competenta, eficienta, corectitudine şi conştiinciozitate;

d) imparţialitatea şi nediscriminarea - principiu conform căruia angajaţii contractuali sunt obligaţi sa aibă o atitudine obiectivă, neutra fata de orice interes politic, economic, religios sau de alta natura, în exercitarea atribuţiilor funcţiei;

e) integritatea morala - principiu conform căruia personalului contractual îi este interzis sa solicite sau sa accepte, direct ori indirect, pentru el sau pentru altul, vreun avantaj ori beneficiu moral sau material;

f) libertatea gândirii şi a exprimării - principiu conform căruia personalul contractual poate sa-şi exprime şi sa-şi fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept şi a bunelor moravuri;

g) cinstea şi corectitudinea - principiu conform căruia, în exercitarea funcţiei şi în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, personalul contractual trebuie sa fie de buna-credinţa şi sa acţioneze pentru îndeplinirea conformă a atribuţiilor de serviciu;

h) deschiderea şi transparenta - principiu conform căruia activităţile desfăşurate de angajaţii contractuali în exercitarea atribuţiilor funcţiilor lor sunt publice şi pot fi supuse monitorizării cetăţenilor.

SECŢIUNEA a 2-a

Modificarea, suspendarea şi încetarea raportului de serviciu

ART. 61

(1) Mobilitatea în cadrul corpului funcţionarilor publici se realizează prin modificarea raporturilor de serviciu, astfel:

a) pentru eficientizarea activităţii autorităţilor şi instituţiilor publice;

b) în interes public;

c) în interesul funcţionarului public, pentru dezvoltarea carierei în funcţia publica.

(2) Modificarea raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici de execuţie şi funcţionarilor publici de conducere din cadrul instituţiei are loc prin:

a) delegare;

b) detaşare;

c) transfer;

d) mutarea în cadrul altui compartiment sau altei structuri fără personalitate juridică a autorităţii sau instituţiei publice;

e) exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice de conducere.

(3) Dacă mobilitatea funcţionarilor publici de execuţie şi a funcţionarilor publici de conducere se dispune în interes public, în condiţiile legii, funcţionarii publici nu pot refuza aplicarea măsurilor prevăzute la alin. (2) lit. b) şi d), cu excepţia cazurilor prevăzute la art.63 alin.(3), sub sancţiunea eliberării din funcţia publica. În aceste cazuri, modificarea raportului de serviciu se dispune de către prefect, cu avizul sau la solicitarea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.

ART. 62

(1) Delegarea se dispune în interesul instituţiei, pe o perioada de cel mult 60 de zile calendaristice într-un an.

(2) Funcţionarul public poate refuza delegarea dacă se afla în una dintre următoarele situaţii:

a) graviditate;

b) îşi creste singur copilul minor;

c) starea sănătăţii, dovedită cu certificat medical, face contraindicata delegarea.

(3) Delegarea pe o perioada mai mare de 60 de zile calendaristice în cursul unui an calendaristic se poate dispune numai cu acordul scris al funcţionarului public.

(4) Pe timpul delegării funcţionarul public îşi păstrează funcţia publica şi salariul, iar  instituţia care îl deleagă este obligată sa suporte costul integral al transportului, cazării şi al indemnizaţiei de delegare.

ART. 63

(1) Detaşarea se dispune în interesul autorităţii sau instituţiei publice în care urmează sa îşi desfăşoare activitatea funcţionarul public, pentru o perioada de cel mult 6 luni. În cursul unui an calendaristic un funcţionar public poate fi detaşat mai mult de 6 luni numai cu acordul sau scris.

(2) Detaşarea se poate dispune dacă pregătirea profesională a funcţionarului public corespunde atribuţiilor şi responsabilităţilor funcţiei publice, cu respectarea categoriei, clasei şi gradului profesional al funcţionarului public. Detaşarea se poate dispune şi pe o funcţie publica de conducere, cu aplicarea dispoziţiilor art.66 alin.(2),  dacă funcţionarul public îndeplineşte condiţiile de studii şi vechime în specialitatea studiilor şi dacă nu exista în cadrul autorităţii sau instituţiei publice funcţionari publici care sa exercite cu caracter temporar funcţia publica. Funcţionarul public poate fi detaşat pe o funcţie publica inferioară, numai cu acordul sau scris.

(3) Funcţionarul public poate refuza detasarea dacă se afla în una dintre următoarele situaţii:

a) graviditate;

b) isi creste singur copilul minor;

c) starea sănătăţii, dovedită cu certificat medical, face contraindicata detasarea;

d) detasarea se face într-o localitate în care nu i se asigura condiţii corespunzătoare de cazare;

e) este singurul intretinator de familie;

f) motive familiale temeinice justifica refuzul de a da curs detaşării.

(4) Pe perioada detaşării funcţionarul public isi păstrează funcţia publica şi salariul. Dacă salariul corespunzător funcţiei publice pe care este detaşat este mai mare, el are dreptul la acest salariu. Pe timpul detaşării în alta localitate autoritatea sau instituţia publica beneficiara este obligată sa-i suporte costul integral al transportului, dus şi întors, cel puţin o data pe luna, al cazarii şi al indemnizaţiei de detaşare.

ART. 64

(1)Transferul poate avea loc după cum urmează:

a) în interesul serviciului;

b) la cererea funcţionarului public.

(2) Transferul se poate face într-o funcţie publica pentru care sunt îndeplinite condiţiile specifice prevăzute în fişa postului.

(3) Transferul în interesul serviciului se poate face numai cu acordul scris al funcţionarului public transferat. În cazul transferului în interesul serviciului în alta localitate, funcţionarul public transferat are dreptul la o indemnizaţie egala cu salariul net calculat la nivelul salariului din luna anterioară celei în care se transfera, la acoperirea tuturor cheltuielilor de transport şi la un concediu plătit de 5 zile. Plata acestor drepturi se suporta de autoritatea sau instituţia publica la care de face transferul, în termen de cel mult 15 zile de la data aprobării transferului.

(4) Transferul în interesul serviciului se face într-o funcţie publica de aceeaşi categorie, clasa şi grad profesional cu funcţia publica detinuta de funcţionarul public sau într-o funcţie publica de nivel inferior.

(5) Transferul la cerere se face într-o funcţie publica de aceeaşi categorie, clasa şi grad profesional sau într-o funcţie publica de nivel inferior, în urma aprobării cererii de transfer a funcţionarului public de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice la care se solicita transferul.

(6) În cazul funcţionarilor publici de conducere transferul se poate realiza pe funcţii publice de conducere ale căror atribuţii sunt similare cu atribuţiile funcţiei publice de pe care se efectuează transferul, cu respectarea prevederilor alin.(2), (4) şi (5).

ART. 65

(1) Mutarea în cadrul altui compartiment al instituţiei poate fi definitiva sau temporară.

(2) Mutarea definitiva în cadrul altui compartiment poate avea loc în următoarele situaţii:

a) când se dispune de către prefect, pe o funcţie publica vacanta de aceeaşi categorie, clasa şi grad profesional sau cu repartizarea postului corespunzător funcţiei publice deţinute, cu respectarea pregătirii profesionale a funcţionarului public şi a salariului acestuia. În acest caz este necesar acordul scris al funcţionarului public;

b) la solicitarea justificată a funcţionarului public, cu aprobarea prefectului, pe o funcţie publica de aceeaşi categorie, clasa şi grad profesional, cu respectarea pregătirii profesionale a funcţionarului public;

c) în alte situaţii prevăzute de dispoziţiile legale.

(3) Mutarea temporară în cadrul altui compartiment se dispune motivat, în interesul instituţiei, de către prefect, pe o perioada de maximum 6 luni într-un an, cu respectarea pregătirii profesionale şi a salariului pe care îl are funcţionarul public.

(4) Mutarea temporară sau definitiva în cadrul altui compartiment poate fi solicitată de funcţionarul public în cazul în care starea sănătăţii, dovedită cu certificat medical, nu îi mai permite desfăşurarea activităţii în acel compartiment. Mutarea se poate face pe o funcţie publica corespunzătoare, dacă funcţionarul public în cauza este apt profesional sa îndeplinească noile atribuţii care îi revin.

ART. 66

(1) Exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice de conducere se realizează prin promovarea temporară a unui funcţionar public care îndeplineşte condiţiile specifice pentru ocuparea acestei funcţii publice şi care nu are în cazierul administrativ sancţiuni disciplinare neradiate în condiţiile legii.

(2) Dacă funcţia publica este vacanta, măsura prevăzută la alin.(1) se dispune de către prefect, pe o perioada de maximum 6 luni într-un an calendaristic, cu obligaţia înştiinţării înainte cu cel puţin 10 zile a Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.    (3) În mod excepţional, perioada prevăzută la alin.(2) poate fi prelungită cu maximum 3 luni, cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, dacă instituţia  a organizat concurs de recrutare sau promovare şi funcţia publica nu a fost ocupată, în condiţiile legii.

(4) Dacă funcţia publica este temporar vacanta, măsura prevăzută la alin.(1) se dispune de către prefect, pana la data încetării suspendării din funcţia publica, a detaşării titularului funcţiei publice sau, după caz, a radierii din cazierul administrativ al titularului funcţiei publice a sancţiunii disciplinare prevăzute la art.77 alin.(3) lit. d) din Legea nr.188/1999, republicată.

(5) Dacă salariul corespunzător funcţiei publice pe care o exercita cu caracter temporar este mai mare, funcţionarul public are dreptul la acest salariu.

ART.67

(1) Raportul de serviciu se suspenda de drept atunci când funcţionarul public se afla în una dintre următoarele situaţii:

a) este numit sau ales într-o funcţie de demnitate publica, pentru perioada respectiva, cu excepţiile prevăzute la art.34 din Legea nr.188/1999, republicată;

b) este încadrat la cabinetul unui demnitar;

c) este desemnat de către instituţie sa desfăşoare activităţi în cadrul unor misiuni diplomatice ale României ori în cadrul unor organisme sau instituţii internaţionale, pentru perioada respectiva;

d) desfăşoară activitate sindicala pentru care este prevăzută suspendarea, în condiţiile legii;

e) efectuează stagiul militar, serviciul militar alternativ, este concentrat sau mobilizat;

f) este arestat preventiv;

g) efectuează tratament medical în străinătate, dacă funcţionarul public nu se afla în concediu medical pentru incapacitate temporară de munca, precum şi pentru insotirea soţului sau, după caz, a sotiei ori a unei rude pana la gradul I inclusiv, în condiţiile legii;

h) se afla în concediu pentru incapacitate temporară de munca, pe o perioada mai mare de o luna, în condiţiile legii;

i) carantina, în condiţiile legii;

j) concediu de maternitate, în condiţiile legii;

k) este dispărut, iar dispariţia a fost constatată prin hotărâre judecătorească irevocabilă;

l) forţa majoră;

m) în cazul în care s-a dispus trimiterea în judecata pentru săvârşirea unei infracţiuni de natura celor prevăzute la art.54 lit.h) din Legea nr.188/1999, republicată;

n) pe perioada cercetării administrative, în situaţia în care funcţionarul public care a săvârşit o abatere disciplinară poate influenta cercetarea administrativă, la propunerea motivată a comisiei de disciplina;

o) în alte cazuri expres prevăzute de lege.

(2) În termen de 15 zile calendaristice înainte de data încetării motivului de suspendare de drept, dar nu mai târziu de data luării la cunoştinţă de motivul încetării suspendării de drept, funcţionarul public este obligat sa informeze în scris prefectul în funcţia publica despre acest fapt. Neinformarea prefectului atrage încetarea de drept a raportului de serviciu al funcţionarului public, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (1) lit. f), h), i), k) şi l).

(3) Prefectul are obligaţia sa asigure, în termen de 5 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin.(2), condiţiile necesare reluării activităţii de către funcţionarul public.

ART. 68

(1) Raportul de serviciu se suspenda la initiativa funcţionarului public în următoarele situaţii:

a) concediu pentru creşterea copilului în varsta de pana la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pana la împlinirea vârstei de 3 ani, în condiţiile legii;

b) concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în varsta de pana la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap pentru afectiunile intercurente, pana la împlinirea vârstei de 18 ani;

c) desfăşurarea unei activităţi în cadrul unor organisme sau instituţii internaţionale, în alte situaţii decât cele prevăzute la art.67 alin.(1) lit.c);

d) pentru participare la campania electorală;

e) pentru participarea la greva, în condiţiile legii.

(2) Raportul de serviciu se poate suspenda la cererea motivată a funcţionarului public, pentru un interes personal legitim, în alte cazuri decât cele prevăzute la alin.(1) şi la art.67 alin.(1), pe o perioada cuprinsă între o luna şi 3 ani.

(3) Cererea de suspendare a raportului de serviciu se face în scris, cu cel puţin 15 zile calendaristice înainte de data când se solicita suspendarea, cu excepţia situaţiei prevăzute la alin.(1) lit.e), când cererea de suspendare se face cu 48 de ore înainte de declanşarea grevei.

(4) Suspendarea raportului de serviciu se constata în cazurile prevăzute la alin.(1) şi la art.67 alin.(1), precum şi în alte cazuri reglementate prin legi speciale, respectiv se aproba în cazul prevăzut la alin.(2), prin ordin al prefectului.

(5) Dispoziţiile art.67 alin.(2) se aplica în mod corespunzător şi pentru cazurile prevăzute la alin.(1) şi (2).

ART. 69

(1) Reluarea activităţii se dispune prin ordin al prefectului.

(2) Ordinul prefectului prin care se constata, respectiv se aproba suspendarea raportului de serviciu, precum şi cel prin care se dispune reluarea activităţii de către funcţionarul public se comunica Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, în termen de 10 zile lucrătoare de la data emiterii.

(3) Pe perioada suspendării raportului de serviciu instituţia are obligaţia sa rezerve postul aferent funcţiei publice. Ocuparea acestuia se face, pe o perioada determinata, în condiţiile legii. Pe perioada suspendării, raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici nu pot înceta şi nu pot fi modificate decât din iniţiativa sau cu acordul funcţionarului public în cauza.

(4) Perioada suspendării raporturilor de serviciu în condiţiile art.67 alin.(1) lit.c) şi art.68 alin.(1) lit.c) se considera vechime în funcţia publica.

ART. 70

Încetarea raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici se face prin ordin al prefectului şi are loc în următoarele condiţii:

a) de drept;

b) prin acordul părţilor, consemnat în scris;

c) prin eliberare din funcţia publica;

d) prin destituire din funcţia publica;

e) prin demisie.

ART. 71

(1) Raportul de serviciu încetează de drept:

a) la data decesului funcţionarului public;

b) la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii funcţionarului public;

c) dacă funcţionarul public nu mai îndeplineşte una dintre condiţiile prevăzute la art.54 lit.a), d) şi f) din Legea nr.188/1999, republicată;

d) la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de varsta standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare sau, după caz, la data comunicării deciziei de pensionare pentru limita de varsta, pensionare anticipata, pensionare anticipata parţială ori invaliditate a funcţionarului public, potrivit legii;

e) ca urmare a constatării nulităţii absolute a actului administrativ de numire în funcţia publica, de la data la care nulitatea a fost constatată prin hotărâre judecătorească definitiva şi irevocabilă;

f) când funcţionarul public a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească definitiva pentru o fapta prevăzută la art.54 lit.h) din Legea nr.188/1999, republicată, sau prin care s-a dispus aplicarea unei sancţiuni privative de libertate, la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii de condamnare;

g) ca urmare a interzicerii exercitării profesiei sau funcţiei, ca măsura de siguranta ori ca pedeapsa complementara, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus interdicţia;

h) la data expirării termenului în care a fost ocupată pe perioada determinata funcţia publica.

(2) Constatarea cazului de încetare de drept a raportului de serviciu se face, în termen de 5 zile lucrătoare de la intervenirea lui, prin ordin al prefectului. Ordinul prefectului prin care s-a constatat încetarea de drept a raporturilor de serviciu se comunica Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, în termen de 10 zile lucrătoare de la emiterea lui.

ART. 72

(1)Prefectul va dispune eliberarea din funcţia publica prin ordin, care se comunica funcţionarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, în următoarele cazuri:

a) instituţia şi-a încetat activitatea ori a fost mutata într-o alta localitate, iar funcţionarul public nu este de acord sa o urmeze;

b) instituţia isi reduce personalul ca urmare a reorganizării activităţii, prin reducerea postului ocupat de funcţionarul public;

c) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcţia publica ocupată de către funcţionarul public a unui funcţionar public eliberat sau destituit nelegal ori pentru motive neintemeiate, de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus reintegrarea;

d) pentru incompetenta profesională, în cazul obţinerii calificativului «nesatisfăcător» la evaluarea performantelor profesionale individuale;

e) funcţionarul public nu mai îndeplineşte condiţia prevăzută la art.54 lit.g) din Legea nr.188/1999, republicată;

f) starea sănătăţii fizice sau/şi psihice a funcţionarului public, constatată prin decizie a organelor competente de expertiza medicală, nu îi mai permite acestuia sa isi îndeplinească atribuţiile corespunzătoare funcţiei publice deţinute;

(2) Situaţiile prevăzute la alin.(1) lit. a)-c) şi e)-f) reprezintă motive neimputabile funcţionarilor publici.

(3) În cazul eliberării din funcţia publica, instituţia este obligată sa acorde funcţionarilor publici un preaviz de 30 de zile calendaristice.

(4) În perioada de preaviz, prefectul poate acorda celui în cauza reducerea programului de lucru, pana la 4 ore zilnic, fără afectarea drepturilor salariale cuvenite.

(5) În cazurile prevăzute la alin.(1) lit.b), c) şi e), în perioada de preaviz, dacă în cadrul instituţiei exista funcţii publice vacante corespunzătoare, aceasta are obligaţia de a le pune la dispoziţie funcţionarilor publici.

(6) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) şi e), dacă nu exista funcţii publice vacante corespunzătoare în cadrul instituţiei, instituţia are obligaţia de a solicita Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, în perioada de preaviz, lista funcţiilor publice vacante. În cazul în care exista o funcţie publica vacanta corespunzătoare, identificata în perioada de preaviz, funcţionarul public va fi transferat în interesul serviciului sau la cerere.

(7) Funcţionarul public de conducere are prioritate la ocuparea unei funcţii publice vacante de nivel inferior.

ART. 73

(1)Destituirea din funcţia publica se dispune, în condiţiile art.78 din Legea nr.188/1999, republicată, prin ordin al prefectului, ca sancţiune disciplinară aplicată pentru motive imputabile funcţionarului public, în următoarele cazuri:

a) pentru săvârşirea repetată a unor abateri disciplinare sau a unei abateri disciplinare care a avut consecinţe grave;

b) dacă s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar funcţionarul public nu acţionează pentru încetarea acestuia într-un termen de 10 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de incompatibilitate.

(2) Actul administrativ prevăzut la alin.(1) se comunica funcţionarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii. Comunicarea actului administrativ trebuie sa se facă anterior datei destituirii din funcţia publica.

ART. 74

Funcţionarul public poate sa comunice încetarea raporturilor de serviciu prin demisie, notificată în scris persoanei care are competenta legală de numire în funcţia publica. Demisia nu trebuie motivată şi produce efecte după 30 de zile calendaristice de la înregistrare.

ART. 75

(1) La modificarea, la suspendarea şi la încetarea raportului de serviciu funcţionarul public are îndatorirea sa predea lucrările şi bunurile care i-au fost încredinţate în vederea exercitării atribuţiilor de serviciu.

(2) La încetarea raportului de serviciu funcţionarul public isi păstrează drepturile dobândite în cadrul carierei, cu excepţia cazului în care raportul de serviciu a încetat din motive imputabile acestuia.

ART. 76

Modificarea, suspendarea şi încetarea raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici cu statut special, se fac potrivit legislaţiei specifice aplicabile acestora. 

ART. 77   

(1) În cazul personalului contractual, contractul individual de munca poate fi modificat numai prin acordul părţilor.

(2) Cu titlu de excepţie, modificarea unilaterala a contractului individual de munca este posibila numai în cazurile şi în condiţiile prevăzute de Legea nr.53/2003-Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Modificarea contractului individual de munca se referă la oricare dintre următoarele elemente:

a) durata contractului;

b) locul muncii;

c) felul muncii;

d) condiţiile de munca;

e) salariul;

f) timpul de munca şi timpul de odihna.

ART. 78

(1) Locul muncii poate fi modificat unilateral de către angajator(Instituţia Prefectului-judetul Mehedinti) prin delegarea sau detaşarea salariatului într-un alt loc de munca decât cel prevăzut în contractul individual de munca.

(2) Pe durata delegarii, respectiv a detaşării, salariatul isi păstrează funcţia şi toate celelalte drepturi prevăzute în contractul individual de munca.

ART. 79

Delegarea reprezintă exercitarea temporară, din dispoziţia angajatorului, de către salariat, a unor lucrări sau sarcini corespunzătoare atribuţiilor de serviciu în afară locului sau de munca.

ART. 80

(1) Delegarea poate fi dispusă pentru o perioada de cel mult 60 de zile şi se poate prelungi, cu acordul salariatului, cu cel mult 60 de zile.

(2) Salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport şi cazare, precum şi la o indemnizaţie de delegare, în condiţiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil.

ART. 81

Detasarea este actul prin care se dispune schimbarea temporară a locului de munca, din dispoziţia angajatorului, la un alt angajator, în scopul executării unor lucrări în interesul acestuia. În mod excepţional, prin detaşare se poate modifica şi felul muncii, dar numai cu consimţământul scris al salariatului.

ART. 82

(1) Detaşarea poate fi dispusă pe o perioada de cel mult un an.

(2) În mod excepţional, perioada detaşării poate fi prelungită pentru motive obiective    

ce impun prezenta salariatului la angajatorul la care s-a dispus detasarea, cu acordul 

ambelor părţi, din 6 în 6 luni.

(3) Salariatul poate refuza detasarea numai în mod excepţional şi pentru motive  

personale temeinice.

ART. 83

Instituţia Prefectului-judeţul Mehedinţi poate modifica temporar locul şi felul muncii, fără consimţământul salariatului, şi în cazul unor situaţii de forta majoră, cu titlu de sancţiune disciplinară sau ca măsura de protecţie a salariatului, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de Codul muncii.

ART. 84

(1) Suspendarea contractului individual de munca poate interveni de drept, prin acordul părţilor sau prin actul unilateral al uneia dintre părţi.

(2) Suspendarea contractului individual de munca are ca efect suspendarea prestării muncii de către salariat şi a plăţii drepturilor de natura salariala de către angajator.

(3) În cazul suspendării contractului individual de munca din cauza unei fapte imputabile salariatului, pe durata suspendării acesta nu va beneficia de nici un drept care rezulta din calitatea sa de salariat.

ART. 85

Contractul individual de munca se suspenda de drept în următoarele situaţii:

a) concediu de maternitate;

b) concediu pentru incapacitate temporară de munca;

c) carantina;

d) exercitarea unei funcţii în cadrul unei autorităţi executive, legislative ori  judecătoreşti, pe toată durata mandatului, dacă legea nu prevede altfel;

e) îndeplinirea unei funcţii de conducere salarizate în sindicat;

f) forta majoră;

g) în cazul în care salariatul este arestat preventiv, în condiţiile Codului de procedura penală;

h) în alte cazuri expres prevăzute de lege.

ART. 86

Contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa salariatului, în următoarele situaţii:

a) concediu pentru creşterea copilului în varsta de pana la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pana la împlinirea vârstei de 3 ani;

b) concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în varsta de pana la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pentru afecţiuni intercurente, pana la împlinirea vârstei de 18 ani;

c) concediu paternal;

d) concediu pentru formare profesională;

e) exercitarea unor funcţii elective în cadrul organismelor profesionale constituite la nivel central sau local, pe toată durata mandatului;

f) participarea la greva.

ART. 87

(1) Contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa institutiei în următoarele situaţii:

a) pe durata cercetării disciplinare prealabile, în condiţiile legii;

b) ca sancţiune disciplinară;

c) în cazul în care institutia a formulat plângere penală impotriva salariatului sau acesta a fost trimis în judecata pentru fapte penale incompatibile cu funcţia detinuta, pana la rămânerea definitiva a hotărârii judecătoreşti;

d) în cazul întreruperii temporare a activităţii, fără încetarea raportului de munca, în special pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare;

e) pe durata detaşării.

ART. 88

Contractul individual de munca poate fi suspendat, prin acordul părţilor, în cazul concediilor fără plata pentru studii sau pentru interese personale.

ART. 89

Contractul individual de munca poate inceta astfel:

a) de drept;

b) ca urmare a acordului părţilor, la data convenită de acestea;

c) ca urmare a voinţei unilaterale a uneia dintre părţi, în cazurile şi în condiţiile limitativ prevăzute de lege.

ART. 90

Contractul individual de munca încetează de drept:

a) la data decesului salariatului;

b) la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii sau a punerii sub interdicţie a salariatului;

c) la data comunicării deciziei de pensionare pentru limita de varsta, pensionare anticipata, pensionare anticipata parţială sau pensionare pentru invaliditate a salariatului, potrivit legii;

d) ca urmare a constatării nulităţii absolute a contractului individual de munca, de la data la care nulitatea a fost constatată prin acordul părţilor sau prin hotărâre judecătorească definitiva;

e) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcţia ocupată de salariat a unei persoane concediate nelegal sau pentru motive neintemeiate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de reintegrare;

f) ca urmare a condamnării la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti;

g) de la data retragerii de către autorităţile sau organismele competente a avizelor, autorizaţiilor ori atestarilor necesare pentru exercitarea profesiei;

h) ca urmare a interzicerii exercitării unei profesii sau a unei funcţii, ca măsura de siguranta ori pedeapsa complementara, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus interdicţia;

i) la data expirării termenului contractului individual de munca încheiat pe durata determinata;

ART. 91

(1) Încetarea contractului individual de munca din initiativa instituţiei are loc prin concediere.

(2) Concedierea poate fi dispusă pentru motive care ţin de persoana salariatului sau pentru motive care nu ţin de persoana salariatului.

ART. 92

Angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care ţin de persoana salariatului în următoarele situaţii:

a) în cazul în care salariatul a săvârşit o abatere grava sau abateri repetate de la regulile de disciplina a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de munca, contractul colectiv de munca aplicabil sau regulamentul intern, ca sancţiune disciplinară;

b) în cazul în care salariatul este arestat preventiv pentru o perioada mai mare de 30 de zile, în condiţiile Codului de procedura penală;

c) în cazul în care, prin decizie a organelor competente de expertiza medicală, se constata inaptitudinea fizica şi/sau psihică a salariatului, fapt ce nu permite acestuia sa isi îndeplinească atribuţiile corespunzătoare locului de munca ocupat;

d) în cazul în care salariatul nu corespunde profesional locului de munca în care este încadrat.

e) în cazul în care salariatul îndeplineşte condiţiile de varsta standard şi stagiu de cotizare şi nu a solicitat pensionarea în condiţiile legii.

ART. 93

Concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de munca determinata de desfiinţarea locului de munca ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fără legatura cu persoana acestuia.

ART. 94

Încetarea contractului de muncă poate avea loc şi prin demisie(actul unilateral de vointa a salariatului care, printr-o notificare scrisă, comunica angajatorului încetarea contractului individual de munca, după împlinirea unui termen de preaviz).

SECTIUNEA a-3-a

Comisia paritară

ART. 95

(1) Comisia paritară din cadrul Instituţiei Prefectului-judeţul Mehedinţi este compusă din 4 membri titulari şi 2 membri supleanţi.

(2) Prefectul stabileşte prin ordin perioada în care se desemnează reprezentanţii funcţionarilor publici în comisia paritară. Ordinul se afişează la sediul autorităţii sau instituţiei publice, în termen de 3 zile lucrătoare de la luarea deciziei, şi rămâne afişat până la finalizarea procedurii de constituire a comisiei paritare.

ART. 96

(1) Membrii titulari ai comisiei paritare sunt desemnaţi astfel:

    a) jumătate, de către prefect;

    b) jumătate, de către organizaţia sindicală reprezentativă a funcţionarilor publici din cadrul instituţiei, în condiţiile legii, ori prin votul majorităţii funcţionarilor publici din instituţie, în cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau funcţionarii publici nu sunt organizaţi în sindicat. Alegerea reprezentanţilor funcţionarilor publici se face prin vot secret.

(2) Membrii supleanţi sunt desemnaţi cu respectarea principiului parităţii şi al asigurării reprezentativităţii părţilor.

(3) Preşedintele comisiei paritare este ales prin votul membrilor titulari ai acesteia, pe o perioadă de un an, iar mandatul său nu poate fi reînnoit succesiv. Rezultatul alegerii se aduce de îndată la cunoştinţă persoanelor care au desemnat membrii în comisia paritară, potrivit alin.(1).

ART. 97

(1) Pot fi membri în comisia paritară numai funcţionarii publici definitivi care au o bună reputaţie profesională.

 (2) Nu poate fi membru al comisiei paritare funcţionarul public care se află în următoarele situaţii:

    a) este soţ, rudă până la gradul al patrulea inclusiv sau afin cu conducătorul  instituţiei sau cu membrii organelor de conducere ale sindicatului reprezentativ al funcţionarilor publici;

    b) este membru, membru supleant sau preşedinte al comisiei de disciplină;

    c) a fost sancţionat disciplinar, iar sancţiunea disciplinară nu a fost radiată, în condiţiile legii;

    d) a fost condamnat prin sentinţă definitivă şi irevocabilă pentru fapte de natură penală, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea.

ART. 98

Comisia paritară are un secretar titular şi un secretar supleant, numiţi de prefect  prin ordinul de constituire a comisiei paritare. Secretarul titular şi secretarul supleant sunt funcţionari publici în cadrul instituţiei şi nu sunt membri ai acesteia.

ART. 99

(1)Contestaţiile cu privire la procedura de desemnare a reprezentanţilor funcţionarilor publici în comisia paritară pot fi depuse la prefect de orice funcţionar public interesat din cadrul instituţiei, în scris şi motivat, în termen de două zile lucrătoare de la data încheierii procedurii de desemnare.

(2)Prefectul verifică contestaţiile, iar în cazul în care le consideră întemeiate anulează rezultatul procedurii de desemnare, dispunând reluarea acesteia.

ART. 100

(1) În urma finalizării procedurii de desemnare şi a soluţionării contestaţiilor depuse, membrii şi secretarul comisiei paritare, precum şi supleanţii acestora sunt numiţi prin ordin al prefectului în termen de 15 zile lucrătoare.

(2) Nerespectarea procedurii de constituire a comisiei paritare poate fi atacată la instanţa de contencios administrativ competentă, în condiţiile legii, de orice persoană interesată.

(3) Cu 30 de zile lucrătoare înainte de data expirării mandatului membrilor comisiei paritare se va proceda la constituirea viitoarei comisii paritare, în condiţiile legii.

ART. 101

(1) Comisia paritară este consultată în situaţiile prevăzute la <LLNK 11999   188 11 212  74 40>art.74 alin.(1) din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată. În acest sens, comisia paritară are următoarele atribuţii principale:

    a) propune periodic măsuri de îmbunătăţire a activităţii instituţiei;

    b) analizează şi avizează planul anual de perfecţionare profesională, precum şi orice măsură privind pregătirea profesională a funcţionarilor publici, în condiţiile în care aceasta implică utilizarea fondurilor bugetare ale instituţiei;

    c) analizează şi, dacă este cazul, formulează propuneri privind flexibilizarea programului de lucru al funcţionarilor publici, pe care le supune spre aprobare conducerii instituţiei;

    d) participă, cu rol consultativ, la negocierea acordurilor colective de către  instituţie cu sindicatele reprezentative ale funcţionarilor publici sau cu reprezentanţii acestora şi elaborează proiectul acordului colectiv;

   e) urmăreşte permanent realizarea acordurilor colective încheiate între instituţie cu sindicatele reprezentative sau cu reprezentanţii funcţionarilor publici;

    f) întocmeşte rapoarte trimestriale cu privire la respectarea acordurilor încheiate în condiţiile legii, pe care le comunică conducerii instituţiei, precum şi conducerii sindicatelor reprezentative ale funcţionarilor publici sau reprezentanţilor funcţionarilor publici;

    g) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege.

(2) În exercitarea atribuţiilor sale, comisia paritară emite avize consultative. Avizul se adoptă cu votul a jumătate plus unu din numărul membrilor comisiei paritare.

(3) Avizul comisiei paritare este întotdeauna scris şi motivat. Avizul poate fi favorabil, favorabil cu obiecţiuni sau nefavorabil.

ART. 102

(1) Preşedintele comisiei paritare are următoarele atribuţii:

    a) susţine iniţiativele fundamentate ale membrilor comisiei paritare şi dispune cu privire la oportunitatea convocării comisiei paritare în scopul dezbaterii acestora;

    b) solicită convocarea comisiei paritare;

    c) propune ordinea de zi a şedinţei;

    d) conduce şedinţele comisiei paritare;

    e) coordonează activitatea comisiei paritare;

    f) reprezintă comisia paritară în relaţia cu prefectul.

(2) Secretarul comisiei paritare are următoarele atribuţii:

    a) înregistrează solicitările de întrunire a comisiei paritare într-un registru special;

    b) convoacă, la solicitarea preşedintelui comisiei paritare ori a prefectului, membrii comisiei paritare şi comunică propunerea pentru ordinea de zi a şedinţei;

    c) pregăteşte desfăşurarea în bune condiţii a şedinţei;

    d) întocmeşte, redactează şi semnează alături de membrii comisiei paritare procesul-verbal al şedinţei;

    e) redactează avizele sau propunerile emise de comisia paritară şi le înaintează spre semnare membrilor acesteia, în termen de două zile lucrătoare de la data la care a avut loc şedinţa în care s-a votat avizul.

(3) În cazul în care secretarul titular al comisiei paritare se află în imposibilitate de a-şi îndeplini atribuţiile, acestea sunt îndeplinite de secretarul supleant.

ART. 103

(1) Membrii comisiei paritare sunt numiţi pe o perioadă de 3 ani. Mandatul lor poate fi reînnoit o singură dată.

(2) Comisia paritară îşi exercită mandatul de la data constituirii până la data constituirii comisiei paritare nou-alese.

ART. 104

(1) Comisia paritară se poate întruni la solicitarea:

    a) prefectului;

    b) preşedintelui comisiei paritare;

    c) sindicatului reprezentativ al funcţionarilor publici sau, după caz, reprezentanţilor funcţionarilor publici;

    d) majorităţii funcţionarilor publici.

(2) Convocarea membrilor comisiei paritare şi comunicarea ordinii de zi propuse se fac în scris de către preşedintele acesteia, prin intermediul secretarului comisiei paritare, în termen de două zile lucrătoare de la data înregistrării solicitării de întrunire a comisiei paritare.

ART. 105

(1) Comisia paritară este valabil întrunită în prezenţa tuturor membrilor titulari.

(2) În cazul în care, în urma convocării, membrii titulari comunică în scris că din motive obiective nu pot participa la şedinţa comisiei paritare, preşedintele va convoca membrii supleanţi.

(3) Prezenţa membrilor convocaţi la şedinţă este obligatorie.

ART. 106

(1) Comisia paritară se întruneşte în şedinţă la data stabilită de preşedintele comisiei şi comunicată de secretarul acesteia prin adresa de convocare.

(2) Preşedintele comisiei paritare poate solicita participarea la şedinţele comisiei paritare, în calitate de invitat, a persoanelor care pot asigura o expertiză în soluţionarea problemelor stabilite pe ordinea de zi a şedinţei.

(3) Lucrările comisiei paritare se consemnează într-un proces-verbal.

(4) Procesul-verbal al şedinţei comisiei paritare cuprinde următoarele:

    a) data şi ora la care s-a întrunit comisia paritară;

    b) ordinea de zi aprobată de membrii comisiei paritare;

    c) menţiuni privind respectarea procedurii de convocare a membrilor comisiei paritare;

    d) problemele discutate şi soluţiile adoptate;

    e) avizul emis de comisia paritară în urma desfăşurării şedinţei acesteia;

    f) opiniile separate;

    g) numele şi semnătura membrilor care au participat la şedinţa comisiei paritare.

ART. 107

(1) Mandatul de membru al comisiei paritare se suspendă de drept în următoarele situaţii:

    a) raporturile de serviciu ale funcţionarului public sunt modificate prin delegare sau detaşare, în condiţiile legii, pe o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice consecutive;

    b) funcţionarul public a săvârşit o faptă care constituie obiectul sesizării comisiei de disciplină;

    c) funcţionarul public a săvârşit o faptă pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale.

(2) Mandatul de membru al comisiei paritare se suspendă, la iniţiativa acestuia, în următoarele situaţii:

    a) la cererea motivată a funcţionarului public numit în comisia paritară, pentru perioada solicitată de acesta;

    b) funcţionarul public, membru al comisiei paritare se află în conflict de interese, conform legii.

(3) În cazul prevăzut la alin.2) lit.a), cererea de suspendare se face în scris şi se înaintează pentru aprobare prefectului.

(4) În cazul prevăzut la alin.(2) lit.b), conflictul de interese poate fi sesizat de membrul comisiei paritare care se află în această situaţie sau de orice altă persoană interesată, prin cerere de suspendare înaintată în scris prefectului.

(5) Pe durata suspendării mandatului membrului titular, potrivit alin.(1) şi (2), atribuţiile acestuia sunt exercitate de membrul supleant corespunzător, astfel încât să fie respectat principiul parităţii.

(6) Mandatul de membru al comisiei paritare încetează în următoarele situaţii:

    a) la încheierea perioadei pentru care a fost numit membru în comisia paritară, dacă nu a fost reînnoit mandatul;

    b) la data modificării prin transfer, mutare în cadrul altei structuri fără personalitate juridică a instituţiei, precum şi a încetării raporturilor de serviciu dintre funcţionarul public membru al comisiei paritare şi instituţie;

    c) la data la care a intervenit o situaţie care a determinat încetarea îndeplinirii uneia dintre condiţiile prevăzute la art.97 alin.(2);

    d) la data solicitată de funcţionarul public membru al comisiei paritare prin cerere scrisă privind renunţarea la calitatea de membru în comisia paritară;

    e) în cazul în care funcţionarul public absentează nejustificat la două şedinţe consecutive ale comisiei paritare în condiţiile art.105;

    f) dacă s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate sau conflict de interese şi nu acţionează pentru încetarea acestuia, în termen de 10 zile calendaristice de la data constatării;

    g) raporturile de serviciu ale funcţionarului public sunt modificate prin delegare sau detaşare, în condiţiile legii, pe o perioadă mai mare decât cea prevăzută la alin. (1) lit.a).

(7) În cazul în care are loc încetarea calităţii de membru titular al comisiei paritare în condiţiile prevăzute la alin.(6), membrii supleanţi corespunzători sunt titularizaţi, astfel încât să fie respectat principiul parităţii.

(8) În cazul în care un membru supleant este titularizat în condiţiile alin.(7), se desemnează un alt membru supleant corespunzător.

SECTIUNEA a-4-a

Acorduri colective

ART. 108

(1) Acordul colectiv este convenţia încheiată în formă scrisă între instituţie, reprezentată prin prefect, şi funcţionarii publici din cadrul instituţiei, prin sindicatele reprezentative ale acestora ori prin reprezentanţii aleşi, în care sunt stabilite anual măsuri referitoare la:

    a) constituirea şi folosirea fondurilor destinate îmbunătăţirii condiţiilor la locul de muncă;

    b) sănătatea şi securitatea în muncă;

    c) programul zilnic de lucru;

    d) perfecţionarea profesională;

    e) alte măsuri decât cele prevăzute de lege, referitoare la protecţia celor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale sau desemnaţi ca reprezentanţi ai funcţionarilor publici.

(2) Desemnarea reprezentanţilor în vederea încheierii acordului colectiv se face de către organizaţia sindicală reprezentativă a funcţionarilor publici din cadrul instituţiei  ori prin votul majorităţii funcţionarilor publici din instituţie, în cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau funcţionarii publici nu sunt organizaţi în sindicat.

(3) Alegerea reprezentanţilor funcţionarilor publici, în cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau funcţionarii publici nu sunt organizaţi în sindicat, se face prin vot secret.

(4) Instituţia va furniza sindicatelor reprezentative sau reprezentanţilor funcţionarilor publici toate informaţiile necesare pentru încheierea acordului colectiv.

ART. 109

(1)Negocierea acordului colectiv este obligatorie atunci când este expres solicitată de către una dintre cele două părţi semnatare, în termen de 30 de zile de la data aprobării bugetului instituţiei. În cazul în care reprezentanţii funcţionarilor publici sau prefectul nu solicită demararea procedurilor aferente încheierii acordului colectiv în acest termen, se consideră că s-a renunţat de comun acord la dreptul de încheiere a acestuia pentru anul următor.

(2) Negocierea clauzelor şi încheierea acordurilor colective se fac în mod liber de către părţi, acestea aflându-se pe poziţie de egalitate juridică.

(3) Acordul colectiv se poate încheia exclusiv la nivelul instituţiei, clauzele acestuia producându-şi efectele numai pentru funcţionarii publici din cadrul instituţiei.

ART. 110     

(1) Acordurile colective nu pot conţine prevederi contrare, drepturi şi obligaţii sub nivelul minim stabilit prin acte normative. Clauzele acordurilor colective nu pot exceda sau, după caz, nu pot stabili îngrădirea drepturilor şi obligaţiilor reglementate prin lege sau drepturi ori obligaţii suplimentare faţă de cele reglementate prin lege în derularea raporturilor de serviciu.

(2) Acordurile colective se încheie după aprobarea bugetului instituţiei, pe o perioadă determinată, de regulă corespunzătoare exerciţiului bugetar. Cu titlu de excepţie, acorduri colective se pot încheia şi pe perioade determinate mai mari de un an, sub rezerva justificării necesităţii şi oportunităţii depăşirii perioadei aferente exerciţiului bugetar respectiv.

ART. 111

(1) Acordurile colective se încheie în două exemplare originale, câte unul pentru fiecare parte, şi trebuie să cuprindă cel puţin următoarele:

    a) informaţii referitoare la cele două părţi, inclusiv calitatea persoanelor semnatare şi actul în baza căruia respectivele persoane au drept de reprezentare;

    b) perioada pentru care se încheie acordul colectiv;

    c) domeniul de aplicare;

    d) obligaţiile asumate de cele două părţi, pe fiecare dintre domeniile pentru care s-a negociat;

    e) data încheierii şi semnăturile reprezentanţilor;

    f) alte informaţii, conform obligaţiilor instituite prin lege.

(2) Informaţiile menţionate cu titlu de obligaţie minimală pot fi completate cu alte informaţii considerate necesare sau relevante, inclusiv sub forma anexelor.

(3) O copie a acordului colectiv, încheiat în condiţiile legii şi ale prezentei hotărâri, se transmite comisiei paritare.

(4) Acordurile colective constituie informaţii de interes public şi se aduc la cunoştinţă publicului din oficiu, prin afişare la sediul instituţiei, în locurile special amenajate în acest scop şi prin publicarea pe pagina de internet proprie a acordului colectiv la secţiunea dedicată informaţiilor de interes public.

ART. 112      

(1) Executarea acordului colectiv este obligatorie pentru ambele părţi. Neîndeplinirea obligaţiilor asumate atrage răspunderea civilă şi, după caz, disciplinară, a părţilor care se fac vinovate de aceasta.

(2) Clauzele acordului colectiv pot fi modificate pe parcursul executării acestuia, în condiţiile legii, ori de câte ori părţile convin acest lucru. Noul acord colectiv este considerat nul de drept dacă modificarea este rezultatul unei presiuni exercitate de o parte asupra celeilalte părţi în scopul acceptării solicitării de modificare. Nulitatea se constată de instanţa de contencios administrativ competentă, în condiţiile legii.

(3) Orice modificare a conţinutului acordului colectiv se face cu acordul ambelor părţi şi se aduce la cunoştinţă persoanelor interesate, în termen de 15 zile calendaristice de la data modificării, prin act adiţional, care se aduce la cunoştinţă publicului, cu respectarea procedurii prevăzute la art.111 alin.(4).

(4) La negocierea, încheierea sau modificarea acordului colectiv, oricare dintre părţi poate fi asistată de terţi, conform propriilor opţiuni, sub condiţia semnării de către terţa parte a unui angajament de confidenţialitate.

(5) Drepturile şi obligaţiile individuale ale funcţionarilor publici rezultate din aplicarea măsurilor negociate se stabilesc prin raportare la clauzele acordului colectiv în vigoare la data acordării drepturilor sau, după caz, la data îndeplinirii obligaţiilor respective.

ART. 113 

(1) Aplicarea acordului colectiv se suspendă în următoarele situaţii:

    a) în caz de forţă majoră;

    b) prin acordul de voinţă al părţilor, dacă măsurile stabilite nu mai pot fi realizate din cauza unor restricţii financiare sau modificări legislative cu privire la drepturile ori obligaţiile din domeniile prevăzute în acordul colectiv, intervenite ulterior încheierii acestora.

(2) Acordul colectiv poate fi suspendat numai până la încetarea cauzelor care au determinat suspendarea.

(3) Acordul colectiv încetează:

    a) la împlinirea termenului pentru care a fost încheiat, dacă părţile nu stabilesc altfel;

    b) la data desfiinţării sau reorganizării instituţiei;

    c) prin acordul părţilor;

    d) la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii instanţei judecătoreşti privind constatarea nulităţii acordului colectiv.

(4) Orice persoană interesată se poate adresa, în condiţiile legii, instanţei de contencios administrativ competente pentru constatarea nulităţii acordului colectiv.

 CAP. 8

Dispoziţii finale

ART. 114

Prezentul regulament intra în vigoare de la data aprobării, prin ordin, de către prefect.

ART. 115

(1) La data intrării în vigoare a prezentului regulament se abroga Regulamentul de Organizare si Funcţionare a Instituţiei Prefectului-judeţul Mehedinţi, aprobat prin Ordinul Prefectului nr.188/14.06.2007.

(2) De la data intrării in vigoare a prezentului regulament dispoziţiile acestuia se aplica întregului personal al instituţiei prefectului.

SUBPREFECT,
Nicolae DRĂGHIEA